Ce trebuie să se mai întîmple ca oamenii, în sfîrşit, să înţeleagă că le sînt încălcate drepturile?

17 ianuarie 2006

Ce trebuie să se mai întîmple ca oamenii, în sfîrşit, să înţeleagă că le sînt încălcate drepturile?

Dialog cu domnul Veaceslav Untilă, deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Victor Nichituş: - Vrem să discutăm cu Dumneavoastră, domnule Veaceslav Untilă, despre drepturile omului, despre respectarea drepturilor omului în ţara noastră, în Republica Moldova. Acum doi ani, în cadrul unui plan naţional de acţiuni pentru drepturile omului în ţara noastră, în cadrul proiectului susţinut de programul Naţiunilor Unite pentru dezvoltare, s-a făcut un studiu sociologic, în care s-a spus că drepturile omului sînt încălcate. Care ar fi părerea dvs., dle Untilă, de ce se încalcă frecvent drepturile omului în RM?

Veaceslav Untilă: - Vreau să spun că, după părerea mea, nu s-a îndeplinit nimic din acel plan de acţiuni şi este de-a dreptul regretabil. Dar dacă e să vorbim despre acel sondaj realizat în 2004, apoi chiar aş putea să citez: "Care drepturi sînt cel mai frecvent încălcate în Republica Moldova? Dreptul la un nivel de trai decent - 61 la sută, dreptul la un salariu rezonabil - 56 la sută, dreptul la asistenţa medicală - 51 la sută, dreptul la muncă - 46 la sută, dreptul la securitatea socială - 40 la sută, dreptul oamenilor în etate la securitatea socială - 28 la sută, dreptul copiilor, dreptul la libera exprimare, dreptul la acces la informaţie, dreptul la un proces echitabil, etc., etc." La întrebarea "Cum se încalcă drepturile omului în Republica Moldova"?" răspunsul a fost cam în felul următor: sistematic - aproximativ 53 la sută; ocazional - 35 la sută; nu se încalcă - 5 la sută şi nu ştiu, altele - 5 la sută. Vedeţi, domnilor, problema este mult mai complexă. Noi trebuie să începem de la aceea că, în primul rînd, Moldova nu este un stat de drept. Chiar dacă s-a muncit foarte mult pe parcursul ultimilor ani de zile şi ţara, în constituirea sa, a avut drept model un stat de drept, atunci, în 2001, cînd comuniştii au venit la putere, s-au început presiunile asupra statului de drept. Putem să începem cu aceea că în Moldova justiţia nu este independentă, de unde derivă şi datoria de a face ordine anume în acest domeniu.

Victor Nichituş: - Dle Untilă, dvs. sînteţi preşedintele unei comisii foarte importante în Parlament, dvs. sînteţi omul care aţi încercat să vă implicaţi în procesul de reformare a administraţiei publice locale. Cum stau lucrurile vizavi de respectarea dreptului omului şi administraţia publică locală?

Veaceslav Untilă: - Administraţia publică răspunde practic de tot ce se întîmplă în societatea noastră. Se vorbeşte de mai mult timp despre necesitatea reformării administraţiei publice la nivel central şi cel local. Se recunoaşte că avem nevoie de o autonomie reală a administraţiei publice, inclusiv acolo unde este vorba de gestionarea finanţelor publice. Comisia parlamentară se implică extrem de activ şi asta chiar dacă culoarea politică este evident diferită. Noi insistăm ca această reformă cu adevărat să aibă loc în Moldova. Din moment ce va demara procesul de reformare a administraţiei centrale, cred că este foarte important să apară şi acel minister al administraţiei publice care va fi responsabil, în primul rînd, de tot ce ţine de activităţile cetăţenilor, de respectarea drepturilor cetăţenilor în teritoriu.

Victor Nichituş: - În articolul 112 din Constituţia ţării e scris că autorităţile administraţiei publice prin care se exercită autonomia locală în sate şi oraşe sînt consiliile locale alese şi primarii aleşi. Alineatul 2 spune în felul următor: "consiliile locale şi primarii activează în condiţiile legii ca autorităţi legislative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe." Dar iată, dle Untilă, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, cel mai des încălcat este dreptul la muncă. Crearea locurilor de muncă este şi treaba consiliilor locale.

Veaceslav Untilă: - Este treaba consiliilor locale, dar asta nu se face fără o implicare continuă a guvernării, care, prin politicile promovate, trebuie să creeze noi locuri de muncă. Noi, cei care reprezentăm Alianţa "Moldova Noastră", am rezervat foarte mult spaţiu din programul nostru anume creări locurilor de muncă, mai ales în localităţile rurale.

Victor Nichituş: - Dle Untilă, în acelaşi timp, toată lumea ştie că omului nu i se oferă nici un fel de garanţii - dacă ai plătit o consultaţie juridică sau ai plătit un om, un avocat, de exemplu, ca să-ţi apere un drept al tău - nu ai nici o garanţie că avocatul va face treaba bine. Cîteodată rămîi şi cu banii luaţi, şi cu buza umflată.

Veaceslav Untilă: - Eu vreau să mă întorc la începutul discuţiei noastre - Moldova are probleme destul de mari la capitolul stat de drept. Omul nu are unde să se ducă să se plîngă, fiindcă nu are, în principiu, sorţi de izbîndă. Astăzi, în Republica Moldova accesul cetăţeanului la justiţie este foarte problematic. Dacă omul merge în judecată şi de multe ori nu găseşte dreptate acolo, atunci unde s-o caute el?

Victor Nichituş: - În articolul doi din Constituţia ţării e scris că "Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative în formele stabilite de Constituţie. Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului". Cînd vorbim despre suveranitatea poporului, eu înţeleg că, de fapt, dvs., dle Untilă, ceilalţi colegi ai dvs. din Parlament, preşedintele ţării, primul-ministru, guvernul-toţi vă aflaţi în slujba cetăţeanului. Aşa înţeleg eu.

Veaceslav Untilă: - Aşa e.

Victor Nichituş: - Şi cum noi, dle Untilă, cetăţenii, am putea să-i tragem de urechi pe cei care sînt în slujba noastră atunci cînd ei nu îşi îndeplinesc promisiunile pe care le-au făcut în faţa noastră?

Veaceslav Untilă: - Eu cred, dle Nichituş, că noi dispunem de mai multe pîrghii care pot influenţa puterea atunci cînd se încalcă drepturile omului, atunci cînd cetăţeanul nu poate găsi dreptatea şi mă refer înainte de toate la diferitele modalităţi de a protesta vis-a-vis de acţiunile puterii.

Victor Nichituş: Din punctul meu de vedere, modificarea Constituţiei, după care cetăţeanului simplu i-a fost luat dreptul de a alege preşedintele ţării prin vot direct, e o dovadă că parlamentarii nu prea au fost în slujba noastră. E părerea mea.

Veaceslav Untilă: - Cred că ai dreptate.

Victor Nichituş: - Dacă blocul electoral "Moldova Democrată" avea o majoritate parlamentară, era un alt preşedinte, dar era oare aplicat şi un alt mecanism?

Veaceslav Untilă: - Dacă "Moldova Democrată" ajungea atunci la putere, preşedintele, care era instituit de către "Moldova Democrată", îşi îndeplinea doar funcţiile reprezentative în stat, iar persoana nr. 1 în stat avea să devină atunci nu preşedintele ţării, ci prim-ministrul.

Victor Nichituş: - Spuneaţi că în platforma electorală era stipulat că preşedintele trebuie să fie ales de întregul popor?

Veaceslav Untilă: - Da, aşa a fost şi despre asta am vorbit frecvent în campania electorală.

Victor Nichituş: - Articolul 40, citez: "Libertatea întrunirilor, mitingurile, manifestaţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sînt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme". Cîteodată însă revoluţiile...

Veaceslav Untilă: - Şi revoluţiile pot fi paşnice, cu respectarea normelor democratice. Eu stau însă şi mă întreb: cîtă răbdare poate avea totuşi poporul nostru? Cam ce ar trebui să se mai întîmple ca, totuşi, într-un fel, să se înţeleagă că avem şi noi drepturi pe care trebuie să le apărăm?