Pornind să copiem de tineri, ajungem repetenţi la capitolul cinste

24 ianuarie 2006

Pornind să copiem de tineri, ajungem repetenţi la capitolul cinste

Invitatul de astăzi este domnul Mircea Eşanu,
preşedintele Centrului naţional pentru transparenţă şi drepturile omului

Victor Nichituş: - Domnule Eşanu, sînteţi cunoscut ca fiind cel care aţi lansat şi organizat în mediile studenţeşti din Republica Moldova acţiunea "Studentus Incoruptus", prin care încercaţi să faceţi tînăra generaţie de intelectuali, profesori şi studenţi să rămînă imună în faţa corupţiei din instituţiile superioare de învăţămînt.

Mircea Eşanu: - "Studentus Incorruptus" este mai mult decît o iniţiativă a unui grup de studenţi şi cadre didactice care luptă împotriva corupţiei din instituţiile superioare de învăţămînt. Este o stare de fapt, o acţiune de revoltă împotriva unui sistem de învăţămînt care rămîne a fi tributar unor metehne vechi. Faptul că în sistemul superior de învăţămînt din Moldova există corupţie este un lucru pe care îl cunoaşte şi un copil de grădiniţă. Nimeni, însă, pînă la noi nu a avut curajul să efectueze un studiu sociologic prin care să se stabilească o cifră care să arate cîţi bani li se oferă drept mită cadrelor didactice. Din studiul pe care l-am realizat putem să spunem că aproximativ două milioane de dolari pe an intră în buzunarul profesorilor şi al asistenţilor universitari sub formă de mită primită din partea studenţilor. Nimeni însă nu a văzut vreun cadru didactic condamnat pentru luare de mită.

Victor Nichituş: - Oare nu ar fi prea dur din partea noastră ca pentru cîteva sute de lei un ditamai profesor să stea după gratii?

Mircea Eşanu: - La prima vedere, legea ar fi poate prea dură, chiar dacă latinii spuneau "Dura lex, sed lex". În ţările în care domneşte primatul legii, este vorba de ţările europene, nimeni nu este mai presus de lege. Dacă ţara noastră vrea cu adevărat să se integreze în societatea europeană, atunci cred că ar trebui să se ţină cont de acest primat al legii. Pentru ca totuşi să dăm dovadă de clemenţă, "Studentus incoruptus" a venit cu iniţiativa introducerii unui cod de etică în instituţiile superioare de învăţămînt, cod de etică care ar fi mai omenos decăt litera seacă a legii. Noi propunem ca la prima abatere de acest gen, e vorba de mită, cadrele didactice să primească un avertisment oarecare, la fel şi studentul care oferă mita. Pentru abateri repetate, studentul poate fi eliminat din instituţia superioară de învăţămînt, acest lucru poate fi efectuat în cazul în care studentul a copiat la examene de mai multe ori.

Victor Nichituş: - Şi copiatul este considerat în opinia dumneavoastră o abatere!

Mircea Eşanu: - Înţeleg zîmbetul dumneavoastră. Am avut cu toţii posibilitatea să copiem la examene şi cu toţii am preferat să aruncăm cu ochii în foiţele de hîrtie din palmă sau prinse de tivul rochiei în cazul domnişoarelor. Însă gîndiţi-vă la risipa de timp pe care aţi făcut-o preparînd toate aceste "şpargălci". Poate tot atît de mult timp vă lua dacă învăţaţi temele de la examene... Gîndiţi-vă la posibilitatea ca dumneavoastră personal să nimeriţi la un tînăr doctor care a copiat la toate examenele pe care le-a susţinut. Oare v-ar plăcea să nimeriţi la un asemenea specialist?

Dacă ar fi să facem o figură de stil, am spune că uneori societatea moldavă seamănă cu un specialist care a copiat la examene. Ea nu poate da randamentul maxim în timp util. Şi poate pentru că pornind să copiem de tineri, ajungem să fim repetenţi la capitolul cinste. Este, probabil, şi acesta un motiv pentru care indicatorul de corupţie pentru ţara noastră este atît de ridicat. Se poate spune că studenţii incorupţi, săturaţi de cumătrismul existent în societate, de relaţiile la care apelează toţi, au decis să protesteze într-un asemenea mod, lansînd o campanie a cunoştinţelor căpătate în urma unor eforturi, o campanie anti-corupţie, anti-prostie şi anti-mită în primul rînd. Cunoştinţele nu pot fi cumpărate!

Victor Nichituş: - Cum adică cunoştinţele nu pot fi cumpărate? Dar această ciudăţenie a învăţămîntului prin contract nu este un mod de cumpărare a examenelor şi asta în ciuda faptului că în Constituţia Republicii Moldova este stipulat clar, negru pe alb, că învăţămîntul de stat este gratuit?

Mircea Eşanu: - Trăim într-o societate în tranziţie. Vectorul nostru de dezvoltare este unul european şi, vrem sau nu vrem, vom ajunge cu toţii clipa în care va trebui să se plătească pentru a fi instruit. Imaginaţi-vă acest lucru! Vă mai trage oare inima să pierdeţi timpul pentru a face "şpargălci"? Desigur că această existenţă a plăţilor care se practică prin instituţiile noastre de învăţămînt este necesară universităţilor pentru a compensa o serie de deficienţe bugetare. Aceşti bani vin de la studenţi şi se întorc tot la student prin intermediul unor serii de investiţii pe care instituţia de învăţămînt le face. Poate fi vorba de aule noi, de computere mai performante, de profesori care vin din străinătate. Se poate întîmpla ca la o serie de instituţii de învăţămînt, datorită sumelor de bani care vin ca plată a contractului de studii, să existe tentaţia de a înmatricula cît mai mulţi studenţi, iar procesul instructiv-educativ să aibă de suferit. Important pentru ţara noastră nu este însă suma de bani făcută de universitatea x sau y. Important este ca specialiştii care vin de pe băncile universităţii x sau y să fie specialişti de forţă, care să poată da randament maxim. Peste cîtva timp vom deveni o ţară europeană. Oare cu pregătirea primită astăzi putem face faţă competiţiei la care va fi supusă Moldova?

Motivul pentru care am pus bazele acestui Centru naţional pentru transparenţă şi drepturile omului ţine exact de promovarea spiritului civic şi de participarea la viaţa cetăţii. Dacă instituţiile vor da dovadă de transparenţă în activitatea lor, nivelul de calitate al lucrului efectuat va fi unul superior. Dacă drepturile omului vor fi respectate de instituţiile statului, atunci vom putea spune că ţara noastră este pe drumul care duce sigur înspre Europa.

Preşedintele american John Fitzgerald Kennedy, adresîndu-se poporului american, a spus că nu trebuie să te întrebi ce a făcut ţara pentru tine, ci trebuie să te întrebi ce ai făcut tu pentru ţară. Sînt cuvinte care mai mult decît oricînd astăzi se potrivesc realităţilor din Moldova. Astăzi ar trebui nu numai să ne întrebăm ce am făcut, ci să punem umărul la făurirea unei Moldove cu adevărat europene. Iar pentru a realiza acest lucru, noi am început această luptă cu mita existentă în instituţiile superioare de învăţămînt. Strămoşii noştri erau convinşi că cine fură azi un ou, mîine va fura un bou. Noi credem că dacă numărul de cazuri de corupţie din universităţi va scădea azi, mîine vom avea parte de specialişti mai buni şi mai calificaţi. Vom avea parte de oameni care vor putea face ca produsele moldoveneşti să aibă căutare în occident. Totul depinde de noi, depinde de modul în care educăm tînăra generaţie, de modul în care tînăra generaţie se lasă educată.