Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 3 Eficienta

Eficiența

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei

În octombrie 2007, CAPC a lansat lucrare a "Eficienţa mecanismului de efectuare a expertizei coruptibilităţii. Studiu" (În continuare, Studiul).

Scopul Studiului a fost să determine cît de eficient este mecanismul de efectuare a expertizei coruptibilităţii a proiectelor de acte legislative. Rezumatul principalelor constatări ale Studiului este prezentat mai jos.

În perioada octombrie 2006 – octombrie 2007 CAPC a supus expertizei coruptibilităţii 202 proiecte de acte legislative plasate pe pagina web a Parlamentului. În rapoartele sale experţii CAPC au formulat obiecţii referitoare la 2256 elemente de coruptibilitate depistate în proiectele expertizate. La momentul realizării acestui studiu 117 din 202 proiecte care au fost expertizate au fost adoptate de către Parlament şi publicate în Monitorul Oficial. Studiul relevă, inter alia:

  • Categoriile de elemente coruptibile frecvent identificate în proiectele de legi sînt: norme deficitare de trimitere şi blanchetă, concurenţa normelor şi lacune legislative (35,6%), atribuţii discreţionare excesive sau ambigui ale autorităţilor publice (28,6%) şi formulări lingvistice defectuoase (21,9%).
  • Eficienţa rapoartelor de expertiză a coruptibilităţii întocmite de experţii CAPC a fost măsurată prin verificarea acceptării a 1064 obiecţii referitoare la elemente concrete de coruptibilitate identificate în 117 proiecte de legi supuse expertizei, care au fost adoptate de Parlament. Din 1064 de obiecţii au fost acceptate 562, ceea ce reprezintă un randament de 52,8% al rapoartelor de expertiză a coruptibilităţii prezentate de către experţii CAPC.
  • Transparenţa procesului legislativ. Nepublicarea notelor informative pe pagina web a Parlamentului împreună cu textul proiectelor de acte legislative a fost criticată constant în rapoartele de expertiză ale CAPC. În rezultatul acestei critici a fost influenţată considerabil practică plasării notelor informative pe pagina web a Parlamentului. Eficienţa acestor critici a devenit vizibilă după primele 6 luni. Din luna mai 2007 a sporit frecvenţa plasării proiectelor însoţite de notele informative, iar începînd cu luna iulie 2007 nu au mai existat cazuri în care notele informative la proiectele noi plasate pe pagina web a Parlamentului să nu fie făcute publice împreună cu textul proiectelor.
  • Fundamentarea proiectelor. Majoritatea notelor informative la proiectele de acte legislative supuse expertizei au avut un caracter formal şi general, fără a explica detaliat necesitatea de promovare a proiectelor. Contrar cerinţelor Legii 780/2001, promovarea proiectelor a fost făcută fără evidenţierea în nota informativă a „elementelor noi, efectului social, economic şi de altă natură al realizării lor”.

    Implementarea a 75,7% din proiectele de legi examinate de către experţii CAPC presupunea cheltuieli financiare şi de altă natură, ceea ce înseamnă că potrivit Legii 780/2001 fundamentarea economico-financiară era obligatorie. Doar 3,9% din aceste proiecte au fost însoţite de o asemenea fundamentare.

    Referinţe la compatibilitatea proiectelor cu acquis-ul comunitar şi standardele internaţionale în textul notelor informative şi ale proiectelor au fost făcute doar în 17,3% de cazuri, ceea ce înseamnă că în restul 83,7% de cazuri nu a fost respectată exigenţa Legii 780/2001 despre includerea în notele informative a “referinţelor la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză”. Prezenţa referinţelor exprese la acquis-ul comunitar în textul proiectelor de acte legislative nu a semnificat de fiecare dată o ajustare veritabilă a legislaţiei naţionale cu cea comunitară sau cu standardele internaţionale.
  • Promovarea şi prejudicierea intereselor contrar interesului public prin proiectele de legi înaintate în Parlament. Promovarea intereselor/beneficiilor în proiectele actelor legislative a fost atestată în 43,1% de cazuri. 70,1% din proiectele prin care se face promovarea intereselor/beneficiilor sînt calificate de experţi ca fiind contrare interesului public. 20,8% din toate proiectele au fost apreciate ca generatoare de prejudicii, contrare interesului public. S-a remarcat tendinţa clară a înaintării proiectelor ce promovează/prejudiciază anumite interese de către deputaţi (65%), tendinţă aproape dublă cantitativ în comparaţie cu proiectele înaintate de Guvern (35%).
  • Lărgirea atribuţiilor discreţionare ale autorităţilor publice prin proiectele de legi înaintate în Parlament. Includerea în proiecte a reglementărilor activităţii autorităţilor publice prin care se urmăreşte lărgirea atribuţiilor discreţionare ale acestora reprezintă o tendinţă tipica a proiectelor emanate de la Guvern, evidenţiată în 43% de cazuri, pe cînd iniţiativele deputaţilor ce se referă la acest aspect sînt aproape de trei ori mai rar întîlnite, fiind atestate doar în 17% de cazuri. Înaintarea propunerilor legislative de către Guvern prin care se urmăreşte lărgirea atribuţiilor sale reprezintă la fel o promovare a intereselor, dar de data aceasta a intereselor departamentale ale autorităţilor publice centrale, care sînt şi autorii nemijlociţi ai proiectelor promovate de către Guvern.

Publicaţie disponibilă în limbile română şi engleză