Comunicat de presă

25 Ianuarie 2010

Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a efectuat expertiza coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la unele măsuri de redresare a situaţiei economico-financiare a Întreprinderii de Stat „Combinatul Vitivinicol „Naţional-Vin”, elaborat de un grup de deputaţi în Parlament.

Scopul promovării proiectului este scutirea întreprinderii de stat “Combinatul Vitivinicol “Naţional-Vin” de achitarea datoriei debitoare pentru creditul acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, prin intermediul Primului Proiect Agricol şi garantat de stat, utilizat la modernizarea secţiei experimentale de prelucrare a vinului, în sumă de 2 523 918,18 dolari SUA, precum şi de achitarea sumei dobînzii, penalităţii şi a marjei de risc, calculate pînă la întrarea în vigoare a prezentei legi.

CAPC a constatat că nota informativă nu conţine nici o argumentare în sprijinul ideilor ce se promovează prin proiect, aceasta reflectînd doar date privind istoria fondării Combinatului Vitivinicol “Naţional-Vin” cu preluarea datoriilor Institutului Naţional al Viei şi Vinului în temeiul Hotătrîrii Guvernului nr.32 din 21.01.2004.  Din conţinutul notei informative nu rezultă faptul că ar fi fost făcută o estimare a cheltuielilor sau ar fi fost efectuate anumite calcule economico-financiare, cu toate că implementarea proiectului în cauză presupune suportarea anumitor cheltuieli financiare, aceasta pentru că creditele acordate de către Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, prin intermediul Primului Proiect Agricol, urmează a fi rambursate creditorului, indiferent de faptul scutirii de achitarea datoriilor a Combinatului Vitivinicol “Naţional-Vin”.

În acelaşi timp, nota informativă nu conţine informaţii din care ar putea fi dedusă o eventuală analiză a impactului de reglementare, deşi prevederile proiectului conţin anumite prevederi care pot avea impact asupra mediului antreprenorial.

În opinia CAPC, prin adoptarea unei asemenea legi se urmăreşte scopul de a stinge anumite datorii şi, implicit, se eliberează de răspundere materială întreprinderea pentru penalităţile de întîrziere. În acelaşi timp, este evident faptul că vor fi exoneraţi de alte forme de răspundere juridică şi persoanele care au gestionat fraudulos pe parcursul a mai multor ani activitatea întreprinderii, tolerînd sau chiar camufînd ineficienţa acesteia. Fiind "iertate datoriile" întreprinderii şi, implicit, eliberată de răspundere prin voinţa legiuitorului, nimeni nu va suporta consecinţele negative (cu excepţia bugetului de stat) pentru, potenţialele abuzuri şi gestiunea frauduloasă sau cel puţin ineficientă a patrimoniului respectiv.

Practica de "iertare" a datoriilor are un impact negativ direct pentru sistemul bugetar din următoarele considerente:

  • nu se acumulează mijloacele necesare la bugetele respective;
  • este favorizat nivelul scăzut al disciplinei financiare a întreprinderilor;
  • sînt defavorizaţi şi descurajaţi contribuabilii oneşti, care şi-au onorat la timp obligaţiunile faţă de buget şi în aceste condiţii contribuabilii respectivi sînt în situaţie inegală faţă de rău-platnici, fiind create astfel din partea statului condiţii de concurenţă neloială.