Proiecte implementate Expertiza coruptibilitatii - etapa 5 Rapoarte de expertiză

Raport de expertiză nr.723

Expertiza coruptibilităţii este desfăşurată de CAPC în cadrul Proiectului „Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative”, susţinut financiar de MATRA Rule of Law and Good Governance Programme from Kingdom of the Netherlands Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.



18 August 2016

RAPORT DE EXPERTIZĂ

la proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.55, 60, 64, ș.a.; Codul de procedură penală – art.132'8; ș.a.) (sancțiuni disuasive pentru infracțiunile de corupție)

(înregistrat în Parlament cu numărul 268 din 15 Iunie 2016)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.55, 60, 64, ș.a.; Codul de procedură penală – art.132'8; ș.a.)
(sancțiuni disuasive pentru infracțiunile de corupție)
.



Evaluarea generală


1. Autor al iniţiativei legislative este un grup de deputaţi în Parlament, ceea ce corespunde art. 73 din Constituţie şi art. 44 din Regulamentul Parlamentului.


2. Categoria actului legislativ propus este lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi art. 6-11, 27, 35 şi 39 din Legea privind actele legislative, nr.780-XV din 27.12.2001.


3. Scopul promovării proiectului Conform notei informative la proiect, scopul acestuia constă în descurajarea săvârșirii actelor de corupție, fraudării fondurilor Uniunii Europene şi ale altor donatori internaționali, precum şi spălării banilor în Republica Moldova. În calitate de obiectiv specific al proiectului este stabilită necesitatea de reglementare a unor sancțiuni descurajatoare pentru actele de corupție şi cele asimilate corupției.



Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă a proiectului de act legislativ supus expertizei este plasată pe site-ul Parlamentului.

Considerăm că în acest fel Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.


5. Respectarea termenului de cooperare cu societatea civilă Proiectul a fost înregistrat şi plasat pe pagina web oficială a Parlamentului la 15 iunie 2016, actualmente acesta aflându-se, încă, în proces de examinare în cadrul comisiilor parlamentare permanente. Astfel, persoanele interesate au avut şi mai au termen de a se expună cu privire la acesta, termenul respectiv fiind conform prescripțiilor art. 11 din Legea nr. 239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional.


6. Suficienţa argumentării. Nota informativă la proiect corespunde rigorilor impuse unei note de argumentare prin art. 20 din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative. Astfel, în nota informativă la proiect autorul a relevat pe larg şi explicit: cauzele care au condiționat elaborarea proiectului; scopul și obiectivele proiectului; elementele novatorii și rezultatele scontate; nivelul de compatibilitate a proiectului cu legislația UE; practica altor state în aplicarea sancțiunilor pentru infracțiuni de corupție; cuantumul mijloacelor bugetare necesare pentru implementarea proiectului.


7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. În corespundere cu lit. c) a art. 20 din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în nota informativă sunt incluse referințe la reglementările corespondente ale legislației comunitare şi nivelul compatibilității proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză, şi anume: Convenția ONU împotriva corupției; Convenția penală privind corupția; Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei.

De asemenea, în nota informativă a proiectului este prezentată experiența altor state în domeniul sancțiunilor aplicate de legislația acestora pentru fapte de corupție şi cele asimilate corupției. Printre statele experiențele cărora a fost reflectată sunt: Marea Britanie, Franța, Italia, germania, Ungaria, Serbia, Rusia etc.


8. Fundamentarea economico-financiară. În corespundere cu lit. d) a art.20 din Legea 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, nota informativă conține o argumentare financiar-economică a implementării acestuia. Astfel, conform notei informative, pentru implementarea amendamentelor propuse nu vor fi necesare implicații bugetare de stat suplimentare. Or, proiectul doar stabilește sancțiuni descurajatoare pentru infracțiunile de corupție, schimbă mărimea amenzii pentru infracțiunile de corupție şi de spălare a banilor, introduce patru infracțiuni noi şi, în ansamblu, vine să realizeze angajamentele Republicii Moldova asumate faţă de donatori şi mai ales, vine să satisfacă dorința societății de impunere a sancțiunilor de natură să descurajeze actele de corupție şi să-i pedepsească pe cei vinovați.



Evaluarea de fond a coruptibilităţii


9. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Din textul proiectului nu rezultă stabilirea şi promovarea expresă a unor interese/beneficii de grup sau individuale, necorelate/contrare interesului public general.


10. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Din textul proiectului şi aplicarea ulterioară a acestuia nu rezultă expres prejudicierea intereselor (drepturilor, libertăţilor) anumitor categorii de persoane sau prejudicierea interesului public.


11. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. Prevederile proiectului se află în concurenţă cu prevederile proiectelor de legi nr. 269 din 16 iunie 2016 şi nr. 137 din 4 aprilie 2016, adoptate în a doua lectură la ședința plenară din data de 29 iulie 2016, care au venit să instituie un nou cuantum a unității convenționale şi să prevadă alte sancțiuni penale şi contravenționale, inclusiv pentru faptele reglementate de prezentul proiect supus expertizei coruptibilității.

De asemenea, unele prevederi ale proiectului se află în coliziune cu normele Legii nr. 134 din 17 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care a ajustat cadrul legal național la prevederile noii legi cu privire la declararea şi controlul declarării averii şi intereselor personale - Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale.


12. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. Limbajul proiectului nu corespunde rigorilor unui limbaj normativ, încălcând prescripțiile art. 19 din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative. Formulările conținute în proiect nu sunt suficient de clare şi concise. Totodată, autorul proiectului utilizează, la unele amendamente, o terminologie străină repertoriului legislativ național.


13. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Proiectul nu conține reglementări referitoare la organizarea sau funcționarea vreunei autorități publice. Totuși, proiectul propune unele amendamente privind competențele a două autorități publice - Ministerul Justiției şi organelor Poliției. Reglementarea acestor competențe, în ambele cazuri este defectuoasă. Astfel, autorul, pentru început, propune excluderea din competența organelor Poliției a atribuției de constatare a contravenției prevăzute la art. 48 din Codul contravențional al Republicii Moldova - Utilizarea fondurilor nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate pentru finanțarea partidelor politice - fără să o transmită în competența altui agent constatator. În consecință acestă lacună va crea un vid legislativ, pericolul coruptibilității căruia constă în incertitudinea pe care o creează în relațiile contravenționale, îndeosebi cele referitoare la mecanismele de realizare a drepturilor, de îndeplinire a obligațiilor şi de realizare a procedurilor contravenționale. În astfel de situații fiecare dintre autorități se vor degreva de obligația faţă de constatarea acestor fapte contravenționale, iar în consecință se creează situații optime pentru săvârșirea de abuzuri în acest domeniu.

O altă autoritate vizată este Ministerul Justiției, căruia i s-a pus în competenţă atribuția de a reprezenta în regres toate autoritățile publice - centrale şi locale, inclusiv instituții publice subordonate unor autorități publice, în cazul procedurilor de contencios administrativ, atunci când încălcările de contencios sunt admise de conducătorii autorităților publice. Modificarea a fost propusă fără a se ţine cont de capacitățile reduse ale Ministerului Justiției, precum şi de faptul că aceste atribuții pot fi preluate de autoritățile superioare ierarhic autorității al cărei conducător este vizat. Această prevedere nu se caracterizează prin elemente de coruptibilitate, dar de oportunitate, care trebuie luate în considerare de autorul proiectului.


14. Analiza detaliată a prevederilor potenţial coruptibile.


Nr. Articol Text Obiecţia Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri Recomandarea

1

Art. I, art. 60 alin. (9)

Articolul 60 se completează cu un nou alineat (9) cu următorul cuprins:

"(9) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a) şi b), prescripţia pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile asimilate corupţiei este de 10 ani"

Redacția propusă de autorul proiectului sugerează că ar fi vorba de infracțiunile asimilate corupției din categoria infracțiunilor ușoare şi mai puțin grave. Totuși, norma juridică, în special norma penală, trebuie să fie foarte clară, dar nu să sugereze.

Mai mult ca atât, autorul proiectului nu a luat în considerare că "infracțiuni ușoare şi mai puțin grave" şi "infracțiuni asimilate corupției" sunt termeni care operează cu criterii diferite de identificare - primul identifică infracțiunile după pericolul lor şi sancțiunea aplicată pentru ele, iar al doilea termen identifică infracțiunile după obiectul juridic. Astfel, derogarea propusă trebuie să fie foarte clară, încât criteriul gravității faptei să rămână criteriul primordial de identificare, şi abia ulterior - cel al obiectului juridic al acesteia.

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive

se recomandă următoarea redacţie pentru alin. (9):
"(9) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a) şi b), prescripţia pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile asimilate corupţiei din categoria infracţiunilor uşoare şi mai puţin grave este de 10 ani".

2

Art. I, art. 64 alin. (2), (3) şi (4)

La articolul 64, alineatele (2), (3) şi (4) se expun în următoarea redacţie:
„(2) Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale, iar pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile asimilate corupţiei amenda se poate stabili proporţional valorii beneficiului (economisirii) obţinut sau care se preconizează a fi obţinut prin infracţiune, atunci cînd aceasta poate fi evaluată. Unitatea convenţională de amendă este egală cu 20 de lei.

(3) Mărimea amenzii fixate în unităţi convenţionale se stabileşte pentru persoanele fizice in limitele de la 150 la 1000 unităţi convenţionale, pentru infracţiunile săvîrşite din interes material — pînă la 10000 unităţi convenţionale, iar pentru infracţiunile de spălare a banilor şi finanţarea terorismului - de la 2.500.000 la 5.000.000 unităţi convenţionale, luîndu-se ca bază mărimea unităţii convenţionale la momentul săvîrşirii infracţiunii. Mărimea amenzii fixate proporţional, se stabileşte în proporţie de la 3 la 6 ori mai mare decît valoarea beneficiului pentru infracţiunile asimilate corupţiei, în proporţie de la 5 la 10 ori mai mare decît valoarea beneficiului pentru infracţiunile de corupţie, iar atunci cînd mărimea amenzii astfel stabilită este mai mică de 150 de unităţi convenţionale se aplică amenda în mărime de 150 de unităţi convenţionale. Mărimea amenzii se stabileşte în funcţie de gravitatea infracţiunii săvîrşite şi de situaţia materială a celui vinovat şi a familiei acestuia. Luînd în considerare circumstanţele cauzei, instanţa de judecată poate dispune achitarea amenzii în rate timp de pînă la 5 ani.

(4) în cazurile prevăzute la art.21 alin.(3), mărimea amenzii pentru persoanele juridice se stabileşte de la 500 la 20.000 unităţi convenţionale, pentru infracţiunile de spălare a banilor şi finanţarea terorismului - de la 6.000.000 la 10.000.000 unităţi convenţionale, iar pentru infracţiunile de corupţie - în proporţie de la 5 la 10 ori mai mare decît valoarea obiectului material la care s-a atentat, atunci cînd acesta poate fi evaluat. Mărimea amenzii se stabileşte în funcţie de caracterul şi gravitatea infracţiunii săvîrşite, de mărimea daunei cauzate, luîndu-se în considerare situaţia economico-financiară a persoanei juridice. în caz de eschivare cu rea-voinţă a persoanei juridice de la achitarea amenzii fixate, instanţa de judecată poate să înlocuiască suma neachitată a amenzii cu urmărirea patrimoniului."

1. La alin. (2) şi (3) autorul operează cu termenul "beneficiu (economisire)", iar la alin. (4) operează cu termenul "obiectul material". Considerăm că utilizarea termenului "beneficiu (economisire)" a avut loc, întrucât, conform teoriei dreptului penal, infracţiunile de corupţie, precum şi cele asimilate corupţiei nu au obiect material. Totuşi, împotriva acestei reguli, autorul, la alin. (4), indică la "valoarea obiectului material".

Astfel, observăm o abordare duală din partea autorului vizavi de infracţiunile de corupţie.

2. Utilizarea explicaţiilor între paranteze este contrar rigorilor tehnicii legislative. Astfel, în cazul în care "economisirea" presupune un obiect separat, aceasta urmează să fie indicată separat, prin virgulă. În caz contrar, locul acesteia este absolut inadecvat, mai ales că nu se utilizează în altă normă din Codul penal al Republicii Moldova

3. Expresia "pentru infracţiunile săvîrşite din interes material — pînă la 10000 unităţi convenţionale", de la alin. (3), generează ideea că pentru aceste infracţiuni pot fi aplicate sancţiuni sub formă de amendă cu limita minimă mai mică de 150 de unităţi convenţionale, ceea ce nu este nici corect, nici echitabil; or, sub limita de 150 de unităţi convenionale sunt amenzile aplicate pentru contravenţii.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

1.La alin. (2):
a) termenul "economisirea" urmează a fi indicat prin virgulă, fie urmează să fie exclus, în cazul în care acesta nu are nici o utilitate;

b) pentru claritate, ar fi binevenit de explicat, în cap. XIII din cod, termenul "beneficiu", mai ales că acesta, prin conţinutul său, reprezintă factorul determinant pentru stabilirea cuantumului amenzii pentru infracţiunile de corupţie şi cele asimilate corupţiei;

c) având în vedere adoptarea recentă a modificărilor la Codul contravenţional al Republicii Moldova, prin care s-a aprobat majorarea unităţii convenţionale - de la 20 la 50 unităţi convenţionale, aceeaşi modificare urmează să fie făcută la alin. (2) al art. 64. Or, valoarea unităţii convenţionale în legislaţia naţională este unică pentru toate ramurile de drept.

2. Conform regulilor de tehnică legislativă, la alin. (3), pentru a nu genera situaţia în care, pentru infracţiunile săvârşite din interes material va fi prevăzută amendă de la 1 la 10000 unităţi convenţionale - adică limita de jos va fi mai mică de 150 de unităţi convenţionale, este necesară revizuirea expresiei prin înlocuirea textului "- pînă la 10000 unităţi convenţionale" cu textul " - de la 150 la 10000 unităţi convenţionale"

3. La alin. (4), textul "valoarea obiectului material" urmează a fi substituită prin textul "valoarea beneficiului".

3

Art. I, art. 126 alin. (2)

La articolul 126 în alineatul (2), cuvântul "iar" se exclude şi se completează la sfârşit cu textul ", iar în cazul intereselor publice - importanța afectării activității legale a autorităților, instituțiilor, organizațiilor sau ale întreprinderilor prevăzute la art. 125/1, inclusiv importanța amenințării patrimoniului public și a imaginii autorităților, instituțiilor şi organizațiilor de stat, ale administrației publice centrale sau locale pentru societate, comunitatea locală, persoanele fizice şi juridice ce urmăresc realizarea drepturilor şi intereselor sale ocrotite de lege".

Expresiile "importanța afectării activității legale", "importanța amenințării patrimoniului şi a imaginii autorităților ..." poartă un caracter coruptibil, or, acestea nu stabilesc nişte criterii clare care să determine gradul de importanţă al amenințării este imposibil de a stabili sau afectării activităţii legale, a patrimoniului sau mai ales a imaginii autorităților (şi celorlalte entități indicate în norma propusă).

Un grad sporit de coruptibilitate îl are partea ce se referă la "ameninţarea imaginii" - or, pentru început nu există mecanisme oficiale de a cuantifica "imaginea autorității", astfel nu este posibil de a stabili care este nivelul de afectare a acestei imagini. Mai mult ca atât, instituţiile publice, în speţă cele din RM, apriori au o imagine negativă, sunt apreciate ca nefuncționale. În general nu există nişte calificative clare, stabilite cumva, care să caracterizeze o imagine a unei instituţii. Termenul "imaginea autorității, instituției etc.", în sine, este un termen neclar, deci coruptibil.

Formularea propusă va genera temeiuri neclare pentru survenirea răspunderii penale, or, redacţia propusă nu asigură identificarea "prejudiciilor considerabile sau esenţiale" - care, reprezintă elemente definitorii pentru calificarea unor fapte, respectiv, pentru aplicarea unei sancţiuni penale.

Expresiile indicate creează condiţii optime pentru aplicarea abuzivă a normei de la art. 126 alin. (2). Acestea, odată în plus, dau normei un caracter abstract, superficial, iar aprecierea caracterului considerabil sau esenţial al daunei şi mai mult va depinde de factorul uman, existând astfel riscul unei practici neuniforme, abuzive.

Coruptibilitate
Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect

Se recomandă fie revizuirea în sensul stabilirii unor criterii clare, neinterpretabile, obiective de identificare a prejudiciilor considerabile sau esenţiale. În caz contrar, completarea urmează să fie exclusă.

4

Art. I, art. 181/1, 256, 324, 325, 326, 333, 334

Art. 181/1 - "bani, bunuri, servicii ori de alte foloase";

art. 256 - "unei remunerații sau a altor avantaje patrimoniale";

art. 324, 325, 333 şi 334 - "bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin,";

art. 326 - "bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje,".

La art. 181/1, 256, 324, 325, 326, 333, 334 din Codul penal al Republicii Moldova, termenul "mită", în dispoziţiile articolelor respective, reprezintă obiecte diferite - art. 181/1 - "bani, bunuri, servicii ori de alte foloase", art. 256 - "unei remunerații sau a altor avantaje patrimoniale", art. 324, 325, 333 şi 334 - "bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin,", art. 326 - "bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje,".

Din expresiile indicate, constatăm că în unele cazuri, legiuitorul a prevăzut expres că bunurile, serviciile etc. nu se cuvin făptuitorului (art. 324, 325, 333 şi 334), în celelalte cazuri, însă, acest element nu este indicat.

Problema apare odată în plus, din considerentul că termenul "mită", în prezent, este utilizat doar la infracțiunile de la art. 333 şi 334, astfel vizează doar sectorul privat.

Astfel, constatăm că autorul propune, prin același termen să identifice obiecte materiale diferite ale infracțiunilor. Mai mult, nu este clară intenţia autorului - înseamnă acest cuvânt o explicaţie sau un termen nou inclus în legea penală naţională.

O astfel de abordare contravine atât restricţiilor tehnicii legislative, mai ales când este vorba despre o normă juridică penală, cât şi rigorilor impuse de expertiza coruptibilității unui act normativ.

Suplimentar, menţionăm că, în conformitate cu rigorile tehnicii legislative, explicaţiile între paranteze nu sunt binevenite într-un text de lege. În acest sens, sugerăm autorului să ia în considerare prevederile art. 19 din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative statuează: "Textul proiectului de act legislativ se elaborează în limba de stat, cu respectarea următoarelor reguli: a) fraza se construieşte conform normelor gramaticale, astfel încît să exprime corect, concis şi fără echivoc ideea, să fie înţeleasă uşor de orice subiect interesat; c) se utilizează termeni adecvaţi, compatibili cu cei utilizaţi în legislaţia comunitară ori similari lor, şi de o largă circulaţie; d) noţiunea nu se redă prin definiţia ei sau printr-o frazeologie, ci prin termenul respectiv; e) terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în reglementările legislaţiei comunitare; se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui repetată exclude confuzia".

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Se recomandă includerea în Capitolul XIII al Codului penal al Republicii Moldova - "Înțelesul unor termeni sau expresii în prezentul cod", a termenului "mită", astfel încât să cuprindă toate obiectele indicate în articolele 181/1, 256, 324, 325, 326, 333, 334, menţionând, inclusiv elementele care le caracterizează.

5

Art. I, art. 242/1

La articolul 242/1:

în alineatul (1):

după sintagma „care nu i se cuvin" se completează cu sintagma „(foloase necuvenite)";

Completarea, în dispoziţie, cu textul "(foloase necuvenite)" este neindicată de rigorile tehnicii legislative. Explicațiile nu se dau în norme juridice, iar în cazul în care se doreşte introducerea unui nou termen, acesta - fie se include în capitolul corespunzător al legii penale, fie urmează să se revizuiască dispoziția în modul cuvenit. Completarea în sine nu aduce plus-valoare normei juridice. Mai ales, completarea este inoportună în contextul obiecției expuse mai jos referitoare la structura greşită a sancţiunilor penale propuse, or, obiectul juridic al infracţiunii, în fiecare caz exact, nu se indică în sancţiune.

Coruptibilitate
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă.

Excluderea din proiect a completării propuse.

6

Art. I, art. 326/1

„Articolul 326/1. Delapidarea patrimoniului public

(1) Însuşirea de către o persoană publică a patrimoniului public cu folosirea situaţiei de serviciu,

.........

(2) Acţiunea prevăzută la alin.(l), săvîrşită:

a) de către persoana căreia i-au fost încredinţate în administrare sau în gestiune;

b) de către o persoană cu funcţie de demnitate publică;

c) de două sau mai multe persoane;

d) cu cauzarea de daune în proporţii mari sau deosebit mari;

Delapidarea, în Codul penal al Republicii Moldova este deja reglementată la art. 191. Astfel, diferenţa dintre infracţiunea de la art. 191 şi cea propusă la art. 326/1 este doar în obiectul material al infracţiunii şi subiectul care o săvârşeşte, acţiunile rămânând aceleaşi - însuşirea, care este ilegală a obiectului material respectiv. De remarcat că autorul a uitat să indice că însuşirea trebuie să fie "ilegală".

În acest context, remarcăm şi faptul că, un semn esenţial al delapidării este ca obiectul material respectiv (averea - pentru art. 191, fondurile externe - art. 332/2) să se afle în administrarea sau gestiunea făptuitorului. Pentru acest fapt, agravanta propusă la alin. (2) lit. a) reprezintă un element propriu, caracteristic delapidării - de la alin. (1), dat nu o formă calificată a delapidării. Acest semn şi face diferenţa între "însuşirea ilegală" de la art. 191 şi "însuşirea" prevăzută la alte articole din cod.

Semnul calificativ "cu folosirea situaţiei de serviciu" poate fi o formă calificată a delapidării, dar nu ca un semn esenţial pentru a exista "delapidarea". A se vedea ca exemplu - art. 191 alin. (2) lit. d) din cod.

Una dintre regulile elaborării cadrului normativ este că terminologia trebuie să fie uniformă. Este incorect de a utiliza aceiaşi termeni pentru fenomene diferite şi invers.

Urmând logica Legiuitorului, inclusiv atunci când a completat legea penală cu art. 332/2, este necesar de a revizui dispoziţia alin. (1) şi (2) în vederea excluderii elementelor coruptibile, asigurând uniformizarea terminologiei juridice utilizate.

Coruptibilitate
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă.

1. Similar normei de la art. 332/2, se propune următoarea redacţie pentru alin. (1) al art. 326/1 din proiect:
"(1) Delapidarea patrimoniului public de către o persoană publică".

2. Se propune expunerea lit. a) în următoarea redacţie: "a) cu folosirea situaţiei de serviciu".

7

Art. I, art. 328 alin. (3)

La articolul 328:

în alineatul (2) sintagma „cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani." se substituie cu sintagma „cu amendă de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice sau de a exercita anumite activităţi pe un termen de la 7 la 10 ani.";

în alineatul (3) sintagma „cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate" se substituie cu sintagma „cu amendă de la 8000 la 10000 unităţi convenţionale în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice, iar, după caz, şi de a exercita anumite activităţi".

Expresia "în ambele cazuri" este inoportună în sancţiunile respective. Această expresie se utilizează atunci cînd sancţiunile principale sunt alternative - adică se va aplica una dintre ele, şi, indiferent de sancţiunea aleasă de instanţă, aceasta va trebui să aplice şi infracţiunea complementară. În cazul art. 328 alin. (2) şi (3), sancțiunile principale nu sunt alternative, dar obligatorii - ambele, astfel, complementara propusă rămâne să se aplice concomitent cu ambele pedepse - închisoarea şi amenda. Astfel, privarea de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita anumite activităţi rămâne să fie pedeapsă principală, de rând cu închisoarea şi amenda.

Coruptibilitate
Deficienţă conceptuală a normei. Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă proprie normei penale.

Se recomandă excluderea textului " în ambele cazuri" din sancţiunea de la alin. (2) şi (3) ale art. 328 din legea penală.

8

Art. I, art. 330/3

„Articolul 330/3. Tăinuirea averii şi a intereselor personale a declaranţilor din sectorul public

(1) Neincluderea sau includerea în declaraţia de avere şi interese personale a unor date incomplete şi/sau eronate cu privire la venituri, bunuri, active financiare, cota-parte/acţiuni în capitalul agentului economic sau interese personale valoarea cărora depăşeşte 5000 unităţi convenţionale şi care au fost dobîndite în timpul exercitării activităţii de către persoana publică, ca urmare a manifestării unei atitudini neglijente faţă de obligaţia de întocmire a declaraţiei în conformitate cu prevederile legislaţiei privind declararea şi controlul averilor şi intereselor personale

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 5000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice, iar, după caz, şi de a exercita anumite activităţi pe un termen de la 3 la 5 ani.

(2) Acţiunile prevăzute la alin.(1) săvîrşite intenţionat

se pedepsesc cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 unităţi convenţionale sau cu închisoare pentru un termen de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice, iar, după caz, şi de a exercita anumite activităţi pe un termen de la 5 la 7 ani."

1. Infracţiunea propusă la art. 330/3 urmează a fi revizuită, întrucât se regăsește parţial în alin. (2) al art. 352/1 introdus prin prin Legea nr. 134 din 17 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Nerevizuirea prevederilor art. 330/3 va crea repetiţii în cadrul penal, mai mult decât atât, se vor crea circumstanţe când pentru una şi aceeaşi faptă, legea va prevedea 2 sancţiuni diferite. 2. Legislaţia naţională nu utilizează termenul "declarant", dar "subiect al declarării" - a se vedea Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale. De asemenea, termenul "agent economic" este impropriu cadrului normativ. Mai mult ca atât, termenul generic reglementat de legislaţia civilă este "organizaţie comercială".

Coruptibilitate
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă.

Revizuirea normelor art. 330/3, aducându-le în concordanţă cu cele de la art. 352/1 alin. (2), în redacţia Legii nr. 134 din 17 iunie 2016.

9

Art. II, art. 132/8.

La articolul 132/8 alineatul (2) se expune în următoarea redacţie:

„(2) Prevederile alin.(l) se aplică în exclusivitate la cauzele penale care au ca obiect urmărirea penală sau judecarea persoanelor asupra cărora există date sau probe cu privire la săvîrşirea infracţiunilor prevăzute în următoarele articole din Codul penal: art. 135-145, 150, 151, 158, 164-1651, art.166 alin.(2) şi (3), art.1661, 167, art.171 alin.(2) şi (3), art.172 atin.(2) şi (3), art.175, 175', art. 181/1, art. 181/2, art. 186 alin. (3)-(5), art. 187 alin. (3)-(5), art.188, 189, art.190 alin.(3)-(5), art. 191 alin.(2) lit. ) şi alin.(3)-(5), art.192/1 alin.(3), art.201/1 alin.(3), art.206, 207, 208/1, 208/2, art.216 alin.(3), art.217 alin.(3), art.217/1 alin.(3) şi (4), art.217/3 alin.(3), art.217/4 alin.(2) şi (3), art.219 alin.(2), art.220 alin.(2) şi (3), art.224 alin.(3) şi (4), art.236, 237, art.239-art.241/1,art.242/1-243, art.244 alin.(2), art.248 alin.(2)-(5), art.256, art.259-261/1, 275, 278-279/1, art.279/2 alin.(3) lit.b), art.280, 282-286, 289-289/3, art.290 alin.(2), art.292, 295-295/2, art.303 alin.(3), art.306-309, 318, 324-335/3, art.337-340, 342-344, art.352 alin.(3), art.362, 362/1, art.368 alin.(2), art.370 alin.(2) şi (3). Lista componentelor de infracţiuni este exhaustivă şi poate fi modificată doar prin lege.".

1. Pentru a completa norma doar cu 3 expresii, nu este necesară oferirea acesteia integral într-o nouă redacţie.

2. "Se expune în următoarea redacţie" este o traducere din versiunea rusă. Conform rigorilor tehnicii legislative, se utilizează expresia "va avea următorul cuprins".

Coruptibilitate
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Revizuirea normei prin completarea acesteia cu sintagmele corespunzătoare, şi nu prin expunerea acesteia într-un nou cuprins.

10

Art. III, art. 16 alin. (6)

La articolul 16 în alineatul (6), sintagma „persoană căreia, într-o întreprindere, instituţie, organizaţie de stat, autoritate publică centrală sau locală, i se acordă," se substituie cu sintagma „persoană căreia, într-o instituţie, organizaţie de stat, autoritate publică centrală sau locală, într-o întreprindere de stat sau municipală ori într-o întreprindere cu capital de stat sau al administraţiei publice locale, i se acordă,".

Autorul încearcă să excludă din lista subiecţilor - persoane cu funcţie de răspundere, persoanele respective din domeniul privat, limitându-se doar la entităţile de stat sau cele în care statul are cotă parte. Entităţile private tot au persoane cu funcţie de răspundere.

Includerea modificării propuse, va scoate de sub răspunderea contravenţională o serie impunătoare de subiecți. Modificarea este absolut nejustificată şi nu corespunde scopurilor declarate. Ba mai mult, pare să vină să protejeze anumite categorii de subiecţi, contrar interesului public.

Atragem atenţia autorului că termenul este în concordanţă cu cel de la art. 123 alin. (1) din Codul penal al Republicii Moldova. Legea contravenţională şi legea penală operează cu aceleaşi instituţii de drept, or, contravenţia este aceeaşi faptă infracţională, doar că are un grad de pericol social mai scăzut. Astfel, noţiunile de bază în legea contravenţională corespund legii penale.

Coruptibilitate
Promovarea intereselor contrar interesului public
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite

Excluderea amendamentelor la art. 16 alin. (6) din Codul contravenţional al RM

11

Art. III, art. 30 alin. (3)

La articolul 30:

alineatul (2/1), după cuvintele „Capitolul XV" se introduce sintagma „, capitolul XVI şi art.291/2-291/9";

alineatul (3), se completează la sfârșit cu sintagma „ , iar în cazul contravențiilor prevăzute la capitolul XVI şi art.291/2-291/9, termenul de prescripție curge din momentul constatării contravenției.".

1. Completarea alin. (2/1) cu textul "...şi art.291/2-291/9" este inutilă în condițiile în care la pct. 10 al Art. II se propune excluderea acestor articole din cod. Amendamentul necesită coordonarea lui cu celelalte modificări propuse de autor.

Totodată, completarea de la alin. (2/1) este inutilă, or, prin Legea nr. 134 din 17 iunie 2016, termenul general de prescripție de tragere la răspundere contravențională a fost stabilit de un an/12 luni, iar alin. (2/1) a fost abrogat.

2. Completarea este contrară principiilor generale de tragere la răspundere contravenţională. Amintim că răspunderea contravenţională este tratată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ca răspundere penală. Acest fapt face ca principiile generale de aplicare a răspunderii contravenţionale să fie aceleaşi. Având în vedere termenul de prescripţie pentru aplicarea răspunderii penale, drepturile recunoscute de instrumente internaţionale care le are persoana, chiar dacă este făptuitor, obligaţia previzibilităţii legii generează condiţia ilegalităţii amendamentului respectiv.

Mai mult ca atât, autorul propune condiţii mult mai aspre de tragere la răspundere contravenţională, decât pentru tragere la răspundere penală. Este contrar drepturilor omului şi cetăţeanului de a admite ca asupra făptuitorului să planeze continuu posibilitatea tragerii la răspundere juridică, indiferent de termenul care a trecut de la momentul săvârşirii faptei şi de gravitatea faptei. O astfel de normă generează posibilitatea aplicării abuzive, a persecutării persoanelor de către agenţii statului.

Acest amendament încalcă principiul proporționalităţii între faptă (pericolul social al acesteia) şi răspunderea contravenţională aplicată pentru aceasta

Coruptibilitate
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
Lipsa unor termene concrete
Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului
Dezechilibru dintre încălcare şi sancţiune
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Amendamentul urmează să fie exclus din proiect.

12

Art. III, art. 34

La articolul 34:

în alineatul (1) sintagma „Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale." se substituie cu sintagma „Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale, cu excepţiile prevăzute în capitolul XVI."

după alineatul (2/3) se completează cu două alineate noi (2/4) şi (2/5)

„(2/4) Pentru contravenţiile prevăzute în capitolul XVI la art.312-315, 327/3, 330/2 alin.(l)-(4), precum şi art.330/5 din capitolul XVI, amenda se stabileşte în salarii medii. Salariul mediu se stabileşte prin calcularea mediei lunare a tuturor drepturilor salariate încasate de contravenient pe parcursul ultimelor 3 luni anterioare săvîrşirii contravenţiei din care, conform legislaţiei în vigoare, se calculează contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, cu excepţia plăţilor cu caracter unic. Dacă în ultimele 3 luni înainte de săvîrşirea contravenţiei contravenientul nu a fost salarizat sau agentul constatator, din motive obiective, nu poate obţine date ce confirmă drepturile salariate ale contravenientului, prin salariu mediu se înţelege salariul mediu pe economie stabilit de Guvern pentru anul respectiv. Amenda se aplică persoanelor fizice de la unu la trei salarii medii, persoanelor cu funcţie de răspundere - de la două la cinci salarii medii.

(2/5) Pentru contravenţiile prevăzute la art.291/2-291/9 amenda se stabileşte:

a) pentru instituţiile financiare şi participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară - în valoare de la 2.000.000 la 6.000.000 de unităţi convenţionale. În sensul prezentului Cod, se aplică noţiunile de „instituţie financiară" şi „participant profesionist la piaţă financiară nebancară" prevăzute de legislaţia privind instituţiile financiare şi, respectiv, de legislaţia privind Comisia Naţională a Pieţii Financiare.

b) pentru alte entităţi raportoare - în valoare echivalentă de la două la cinci ori mai mare decît valoarea beneficiului rezultat din săvîrşirea contravenţiei, atunci cînd beneficiul poate fi stabilit, sau în valoare de la 1.250.000 la 2.500.000 unităţi convenţionale. în sensul prezentului Cod, se aplică noţiunile de „entitate raportoare" prevăzută de legislaţia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului."

1. Menţionăm că viziunea şi decizia vizavi de unitatea convențională şi amenda contravenţională, Legiuitorul şi-a expus-o în proiectul nr. 137 din 4 aprilie 2016, care a fost votat în a doua lectură la şedinţa plenară din 29 iulie 2016. Astfel, conform proiectului numit, a fost majorat cuantumul unităţii convenţionale şi majorate limitele minime şi maxime ale amenzii contravenţionale. În cadrul aceleiaşi şedinţe, examinând proiectul respectiv, s-a renunţat la ideea identificării amenzii în dependenţă de salariu mediu. În consecinţă, autorul proiectului urmează să revizuiască amendamentele propuse la art. 34 din Codul contravenţional, ţinând cont de modificările propuse prin proiectul nr. 137 din 4 aprilie 2016 şi aprobate la şedinţa din 29 iulie 2016.

2. Punem în evidenţă că mecanismul propus pentru stabilirea amenzii este unul imprevizibil, diferit de la caz, la caz, greoi în percepere, ceea ce în consecinţă ar genera amenzi diferite pentru aceeaşi faptă - fapt absolut inadmisibil pentru răspunderea contravenţională, or astfel se va încălca principiul egalităţii în faţa legii, principiului proporţionalităţii şi principiul previzibilităţii legii contravenţionale.

Termenul "drepturi salariale" este unul mai mult teoretic, decât un termen exact care să stabilească clar ce cuprinde acesta. Astfel, va rămâne la latitudinea subiectivă a instanţei de judecată şi înţelegerea de către aceasta a ceea ce cuprinde "drepturi salariale" şi încă a acelor drepturi din care se reţin contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii.

Autorul operează cu terminologie inexactă, or, Guvernul nu stabileşte "salariu mediu pe economie", dar "salariu mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul" respectiv.

3.Textul propus pentru substituire la alin. (1) al art. 34 urmează a fi revizuit, or, excepţiile sunt stabilite la alin. (2/4) şi (2/5) - propuse în proiect, dar nu la capitolul XVI, întrucât art. 34 este cel care fixează regulile pentru stabilirea amenzii în calitate de sancţiune contravenţională.

4. Amendamentele propuse la alin. (2/5) sunt inoportune, or, autorul propune excluderea art. 291/2 - 291/9 din Codul contravenţional - a se vedea pct. 8 al art. III din proiect.

Suplimentar, marja de sus pentru amenda stabilită la alin. (2/5) lit. a) va crea situaţia unei amenzi contravenţionale mai mari, decât a unei amenzi penale. Or, o astfel de abordare încalcă principiul proporţionalităţii la aplicarea răspunderii contravenţionale, raportate la răspunderea penală.

Coruptibilitate
Norme de blanchetă
Concurenţa normelor de drept
Norme care stabilesc derogări neîntemeiate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen / aceluiaşi termen pentru fenomene diferite
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

Revizuirea amendamentelor după cum urmează:
1) la alin. (1) al art. 34, textul "se substituie cu sintagma „Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale, cu excepţiile prevăzute în capitolul XVI." se substituie cu textul "Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale, cu excepţiile prevăzute la alin. (2/4).";
2) de revizuit alin. (2/4) în conformitate şi în lumina modificărilor propuse prin proiectul de lege nr. 137 din 4 aprilie 2016, care a fost votat în a doua lectură la şedinţa plenară din 29 iulie 2016, inclusiv de examinat suplimentar necesitatea acestuia, tocmai pornind de la amendamentele din proiectul 137;
3) de exclus alin. (2/5), în virtutea pct. 8 al art. III din proiect.

13

Art. III, art. 35

La articolul 35:

la alineatul (3) sintagma „prevăzute la alin.(4)" se substituie cu sintagma „prevăzute la alin.(4) şi (5)"

după alineatul (4) se completează cu un nou alineat (5) cu următorul cuprins:

„(5) Privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice şi de a exercita anumite activităţi se aplică de instanţa de judecată pe un termen de la 6 luni la 3 ani în cazurile prevăzute de art.34 alin.(2/4)."

1. Prin proiectul de lege nr. 137 din 4 aprilie 2016, care a fost votat în a doua lectură la şedinţa plenară din 29 iulie 2016, alin. (4) al art. 35 a fost abrogat, respectiv trimiterea la acesta este irelevantă.

2. Pentru claritatea normei juridice şi pentru previzibilitatea acesteia, se recomandă, în textul alin. (5) de indicat exact contravenţiile, fără a face trimitere la o normă care, de fapt, reglementează o altă sancţiune contravenţională - amenda, mai ales că sancţiunile în cauză nu sunt determinante una pentru cealaltă.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Concurenţa normelor de drept
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă

1. De exclus trimiterea la alin. (4) al art. 35;
2. În norma de la alin. (5), de indicat exact contravenţiile care se au în vedere, fără a face trimitere la norme care reglementează o altă sancţiune contravenţională, în cazul dat - amenda.

14

Art. III, art. 35/1

După articolul 35 se introduce un articol nou 35/1 cu următorul cuprins:

Articolul 35/1. Suspendarea sau retragerea licenţei

(1) Suspendarea sau retragerea licenţei se aplică în calitate de pedeapsă complementară, după caz, pentru săvîrşirea contravenţiilor prevăzute la art.291/2-291/9 de către entităţile raportoare prevăzute de legislaţia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

(2) Suspendarea sau retragerea licenţei poate fi aplicată de către instanţa de judecată. Instanţa de judecată poate dispune suspendarea licenţei pe un termen de la 3 luni la 1 an de sau retragerea licenţei de către autoritatea publică care a emis licenţa. în cazul retragerii licenţei, entitatea raportoare poate aplica pentru eliberarea unei noi licenţe nu mai devreme decît peste 3 ani din momentul rămînerii definitivă a hotărîrii instanţei de judecată prin care a fost dispusă retragerea licenţei."

1. Expresia "După articolul 35 se introduce" este una tautologică, or, bineînțeles, articolul cu nr. 35/1 poate fi inclus doar după art. 35 şi, nici într-un caz, nu poate fi inclus după un alt articol. Respectiv, partea dispozitivă a normei urmează să fie adusă în concordanţă cu standardele de tehnică legislativă.

2. La alin. (1), expresia "după caz" este una coruptibilă, or, norma propusă nu explică, când se aplică suspendarea licenţei şi cînd se aplică retragerea licenţei. Norma este lipsită de claritate, fapt ce riscă să provoace aplicarea abuzivă a acesteia.

3. În condiţiile în care la pct. 8 al art. III se propune abrogarea art. 291/2 - 291/9 din Codul contravenţional al RM, normele propuse pentru art. 35/1 nu-şi au rostul şi trebuie excluse din proiect.

4. Norma de la alin. (2), prima propoziţie, este una coruptibilă întrucât nu defineşte cu certitudine autoritatea competentă să aplice sancţiunile - suspendarea licenţei şi retragerea licenţei. Prin urmare, apare întrebarea: sancţiunile în cauză sunt în competenţa exclusivă a instanţei de judecată sau acestea pot fi aplicate şi de alte autorităţi/agent constatator?!

5. Amendamentul propus contravine legislaţiei speciale, care reglementează mecanismul de acordare şi suspendare/retragere a licenţei. Astfel, este necesar de a indica în calitate de temei de suspendare a licenţei şi de retragere a licenţei - hotărârea instanţei de judecată privind constatarea contravenţiei.

Conceptul propus contravine prevederilor art. 20 şi 21 din Legea nr. 451 din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, care reglementează subiectul, procedura şi temeiurile exhaustive de suspendare şi retragere a licenţei.

6. Totodată, autorul proiectului, se pare, nu este prea sigur, astfel, încât a reglementat că suspendarea şi retragerea licenţei se aplică de instanţa de judecată, iar în propoziţia următoare indică că aceasta se aplică de către autoritatea care a emis licenţa. Deci, cine aplică sancţiunea? Autorul nu a luat în considerare prevederile Legii nr. 235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, care reglementează nu doar suspendarea, dar şi retragerea licenţei - art. 17 alin. (1) din lege, precum şi faptul că retragerea poate fi realizată şi prin hotărâre judecătorească (art. 17 alin. (2) din lege), doar că nu este clar dacă legea respectivă are în vedere şi hotărârile judecătoreşti emise într-o procedură contravenţională?!

6. Pentru eficacitate, aceste două acţiuni ar putea fi reglementate ca măsuri de siguranţă, care ar putea fi aplicate, chiar dacă ar fi înlăturată răspunderea contravenţională în temeiul art. 26 din cod sau dacă procesul contravențional ar fi fost încetat în temeiul art. 441 alin. (1) lit. f) din cod - similar măsurii demolării. În acest sens, recomandăm a se vedea art.439/3 din proiectul legii nr. 137 din 4 aprilie 2016, care ar urma să fie completat corespunzător; după care, capitolul respectiv va necesitatea completarea cu un art. nou care să reglementeze aceste măsuri.

Coruptibilitate
Norme de trimitere
Norme de blanchetă
Concurenţa normelor de drept
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă.

1. Se recomandă următoarea redacţie:

"Se completează cu articolul 35/1 cu următorul cuprins:
„Articolul 35/1. Suspendarea licenţei, retragerea licenţei
(1) Suspendarea licenţei şi retragerea licenţei se aplică în calitate de pedeapsă complementară, persoanelor juridice cu statut de entitate raportoare, conform legislaţiei privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, pentru săvîrşirea contravenţiilor prevăzute la art.291/2-291/9.
(2) Suspendarea licenţei şi retragerea licenţei se aplică de către instanţa de judecată.
(3) Suspendarea licenţei poate fi aplicată pe un termen de la 3 luni la 1 an.
(4) În cazul retragerii licenţei, persoana juridică poate aplica pentru eliberarea unei noi licenţe nu mai devreme, decît peste 3 ani din momentul rămînerii definitivă a hotărîrii instanţei de judecată prin care a fost dispusă retragerea licenţei.".

15

Art. III, art. 39 alin. (2)

La articolul 39 alineatul (2) se completează la sfîrşit cu sintagma „ , iar în cazurile prevăzute la art.34 alin.(2/4) pe un termen de la 6 luni la 3 ani.".

Pentru claritatea normei juridice şi pentru previzibilitatea acesteia, se recomandă, în textul propus spre completare să se indice exact contravenţiile avute în vedere, fără a face trimitere la o normă care, de fapt, reglementează o altă sancţiune contravenţională - amenda, mai ales că sancţiunile în cauză nu sunt determinante una pentru cealaltă.

Coruptibilitate
Norme de trimitere

În textul propus spre completare, de indicat exact contravenţiile care se au în vedere, fără a face trimitere la norme care reglementează o altă sancţiune contravenţională, în cazul dat - la amendă, adică, textul "în cazurile prevăzute la art.34 alin.(2/4)" se va substitui cu textul "în cazul contravenţiilor prevăzute la art.312-315, 327/3, 330/2 alin. (1)-(4) şi art.330/5,".

O alternativă ar fi să nu se indice exact contravenţiile şi să se reglementeze în mod general, utilizând următoarea formulă "iar în cazurile expres prevăzute în Partea specială din cartea întâi a prezentului cod – pe un termen de la 6 luni la 3 ani".

16

Art. III, art. 264

Articolul 264 se exclude.

1. Articolul respectiv a fost supus modificării prin proiectul de lege nr. 137 din 4 aprilie 2016, care a fost votat în a doua lectură la şedinţa plenară din 29 iulie 2016. respectiv excluderea acestuia urmează a fi pusă în acord cu ultimele modificări ale proiectului indicat.

2. Conform, art. 37 alin. (2) din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, omiterea dispoziţiilor dintr-un act normativ se face prin abrogare, nu prin excludere.

Coruptibilitate
Nerespectarea exigenţelor de tehnică legislativă.


1. Revizuirea necesităţii abrogării art. 264 în condiţiile prevederilor proiectului de lege nr. 137 din 4 aprilie 2016, care a fost votat în a doua lectură la şedinţa plenară din 29 iulie 2016.
2. Substituirea cuvintelor "se exclude" prin cuvintele "se abrogă".

17

Art. III, art. 291/1

Articolul 291/2 va avea următorul cuprins:

".....

(2) Suspendarea licenţei şi retragerea licenţei sunt aplicate în cazul în care încălcările prevăzute la aliniatul (1) devin sistematice, repetate sau o combinaţie a acestora, ce pot conduce la consecinţe grave privind prejudiciul cauzat, integritatea şi netransparenţa pieţii financiare bancare şi nebancare naţionale, imaginii şi intereselor ţării, drepturilor şi obligaţiunilor fundamentale apărate prin lege."

1. Structura alineatului doi este necorespunzătoare structurii normei contravenţionale, or, norma contravenţională materială se structurează în următoarea ordine: 1. dispoziţia - care indică faptele contravenţionale; 2. sancţiunea pentru faptele indicate în dispoziţie.

2. Totodată, în cazul în care la alin. (1) se indică "cu sau fără suspendarea licenţei pe un termen de la 3 luni la un an sau cu retragerea licenţei", alineatul (2) vine să indice în mod imperativ cazurile de aplicare a acestor sancţiuni. Astfel, constatăm o colizie de norme.

3. La identificarea contravenţiilor nu se utilizează termenul "încălcări", acesta nefiind un termen juridic. Or, contravenţia este "fapta - acţiunea sau inacţiunea" - a se vedea art. 10 din Codul contravenţional al Republicii Moldova, dar nu "încălcarea".

3. Expresiile "devin sistematice", "o combinaţie" şi "pot conduce la consecinţe grave privind prejudiciul cauzat, integritatea şi netransparenţa pieţii financiare bancare şi nebancare naţionale, imaginii şi intereselor ţării, drepturilor şi obligaţiunilor fundamentale apărate prin lege" sunt expresii care nu permit a identifica clar elementele şi semnele componentelor de contravenţie. Astfel, acestea sunt expresii coruptibile.

Când faptele de la alin. (1) se vor considera a fi sistematice şi când repetate? Care este diferenţa între aceste două calificări - "sistematic" şi "repetat"? Este o enumerare inutilă, or, dacă faptele se încadrează în calificativul "repetat", cu atât mai mult se vor încadra în "sistematic".

Expresia "o combinaţie" de fapte este o expresie improprie legii contravenţionale sau, eventual - penale. Expresia juridică corectă utilizată este "două sau mai multe acţiuni" fie "concurs de contravenţii".

Expresia "consecinţe grave privind prejudiciul cauzat, integritatea şi netransparenţa pieţii financiare bancare şi nebancare naţionale, imaginii şi intereselor ţării, drepturilor şi obligaţiunilor fundamentale apărate prin lege" - este o expresie abstractă, care nu poate fi stabilită în mod exact, or, nu există indici de referinţă pentru a identifica sunt grave sau nu consecinţele din perspectiva prejudiciului cauzat, sunt ele grave pentru integritatea şi netransparenţa pieţii bancare şi nebancare, pentru imaginea țării sau drepturile şi obligaţiile fundamentale. Expresia în cauză lasă loc de interpretări arbitrare, subiective şi abuzive.

Coruptibilitate
Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect
Nerespectare a exigenţelor tehnicii legislative.

1. Dacă autorul intenționează să indice la alin. (2) cu titlu de recomandare cazurile când pot fi aplicate sancţiunile respective, atunci norma de la alin. (2) necesită a fi revizuită în sensul excluderii caracterului imperativ. În caz contrar, este necesar de a exclude cuvintele "sau fără" din sancţiunea alin. (1).

2. Se recomandă următorul cuprins pentru alin. (2):
"...(2) Suspendarea licenţei şi retragerea licenţei se pot aplica în cazul săvârşirii repetate sau în concurs a acţiunilor prevăzute la aliniatul (1).".

18

Art. III, art. 400

La articolul 400 sintagma „48," se exclude.

Excluderea contravenției de la art. 48 din competența organelor Poliţiei, în condițiile în care această componenţă de contravenţie rămâne să existe în Codul contravențional al Republicii Moldova, impune necesitatea transmiterii ei în competența altui agent constatator. În caz contrar, fapta va rămâne să existe la art. 48, fără a exista vreo autoritate competentă cu investigarea ei, creând un vid legislativ.

Coruptibilitate
Lacune de drept

Se recomandă transmiterea contravenţiei de la art. 48 în competenţa unui agent constatator. În caz contrar, amendamentul urmează a fi exclus.



I. La art. I din proiect:
1. La art. 181/1 alin. (1), 181/2 alin. (2) şi (5), art. 239/1, art. 240 alin. (1), (2), (3) şi (4), art. 242/1 alin. (1) şi (2), art. 324 alin. (1) – (4), art. 325 alin. (1), (2), (3), (3/1), art. 326 alin. (1), (1/1), (2) şi (3), art. 326/1 alin. (1), (2), (3), art. 326/2 alin. (1) şi (2), art. 327 alin. (1) şi (2), art. 330/2 alin. (1) şi (2), art. 332 alin. (1) şi (2), art. 332/1 alin. (1) şi (2), art. 332/2 alin. (1), (2) şi (3), art. 333 alin. (1), (2), (3) şi (4), art. 334 alin. (1), (2), (3) şi (3/1), art. 335 alin. (1) şi (1/1), art. 335/2 din Codul penal al Republicii Moldova - sancțiunea propusă de autor contravine structurii logice a sancțiunilor prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova. Or, niciuna dintre prevederile legii penale, care stabilește sancțiunea amenzii nu identifică obiectul juridic al infracțiunii. Formulările propuse pentru sancțiunea amenzii la articolele indicate, contravin şi prevederilor art. 64 alin. (3), conform redacției propuse. Astfel, mărimea amenzii fixate proporțional, se stabilește în dependenţă de "valoarea beneficiului", fără a indica ce este acest beneficiu: mită, folos patrimonial, interes material sau altceva. În acest context, reiterăm necesitatea definirii termenului "beneficiu" în Codul penal al Republicii Moldova.
Prin analogie, menționăm că, spre exemplu în cazul sancțiunii "privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate" nu se indică expres activitatea care urmează să-i fie interzisă persoanei sancționate. Sau - în cazul pedepsei cu închisoarea, doar nu se indică tipul penitenciarului în care se va ispăși această pedeapsă.
Redacția propusă în fiecare caz în parte riscă să fie problematică la aplicare, riscă să nu cuprindă toate situațiile în care pot fi săvârșite infracțiunile respective şi îngreunează norma juridică. Mai mult ca atât, în unele cazuri, autorul nu a ținut cont de obiectul juridic al infracțiunii, cum ar fi cazul art. 327 - când interesul material sau alt interes personal nu constituie semn obligatoriu al infracțiunii. Un alt exemplu similar este art. 332 din proiect.
Pentru a păstra structura logică a legii penale, se recomandă revizuirea sancțiunilor la articolele respective în sensul excluderii eventualului obiect al infracțiunii şi utilizarea terminologiei prevăzute de art. 64 din cod. Norma penală trebuie să fie previzibilă, generală, simplă în înțelegere, clară.

2. Autorul proiectului nu respectă terminologia legii penale. Astfel, menționăm că legea penală nu operează cu termenii "folos nepatrimonial" şi "folos patrimonial" - așa cum utilizează autorul la art. 326/2 şi 335/2 din proiect, dar cu termenii "avantaje patrimoniale" şi "avantaje nepatrimoniale". Autorul trebuie să păstreze caracterul unitar al terminologiei legii penale, mai ales atunci când are în vedere aceleași fenomene.
Totodată, autorul utilizează expresia "interes material sau personal". Atragem atenția că, interesul material poate fi şi personal (adică interes propriu), cât şi al altei persoane; şi viceversa - interesul personal poate fi material, cât şi nematerial. Astfel, Legiuitorul utilizează o altă formulă "din interes material sau dintr-un alt interes personal" - în calitate de exemplu a se vedea art. 332.

II. La art. III din proiect:
Prevederile de la art. III, art. 313/2, 313/4-313/7, 330/2 urmează a fi revizuite întrucât Legiuitorul deja s-a expus asupra faptelor ce trebuie să constituie contravenții în domeniul nedeclarării averii şi conflictelor de interese, odată cu adoptarea Legii nr. 134 din 17 iunie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, care vine să ajusteze cadrul normativ conex cu noua lege cu privire la declararea averii şi a intereselor personale din 17 iunie 2016. Astfel, unele dintre faptele de la articolele indicate sunt deja incluse în Codul contravențional, altele sunt incriminate ca infracțiuni, iar despre altele, se pare că Legiuitorul a decis că nu este oportună incriminarea lor contravențională. Ne-revizuirea acestor componențe de contravenții va genera colizii între prevederile aceleiași legi, cât şi între prevederile a diferite acte normative.
Suplimentar, remarcăm că amendamentele respective nu corelează cu scopul proiectului, declarat în Nota informativă la proiect.

III. În proiectul legii, autorul urmează să revizuiască toate sancțiunile propuse - şi cele penale, şi cele contravenționale - pornind de la faptul că legiuitorul s-a expus deja asupra oportunității includerii salariului minim pe economie ca indice de referință pentru stabilirea cuantumului sancțiunilor pecuniare. Astfel, acesta a recurs la majorarea unității convenționale, dar nu la substituirea unității convenționale prin salariu minim pe economie. Totodată, sancțiunile propuse în proiect urmează a fi revizuite şi aduse în concordanță sau, după caz, este necesară excluderea amendamentelor din proiect, întrucât Legiuitorul, la ședința din 29 iulie 2016, s-a expus, deja, prin aprobarea în a doua lectură a proiectului legii nr. 269 din 16 iunie 2016, cât şi a proiectului nr. 137 din 4 aprilie 2016, majorând o serie de sancțiuni penale şi contravenționale.

V. Textul proiectului urmează a fi revizuit în ansamblu, în vederea aducerii lui în concordanță cu rigorile tehnicii legislative. Un exemplu în acest sens vizează încetarea acțiunii unor norme integrale, care se face, nu prin excluderea acestora din textul legii, dar prin abrogarea lor - a se vedea art. 37 din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative. Un alt exemplu se referă la situaţia în care are loc modificarea întregului text al unei norme - aceasta se face prin utilizarea expresiei "articolul/alineatul/litera/sancțiunea/dispoziția va avea următorul cuprins". În ansamblu, se recomandă revizuirea proiectului de lege în lumina rigorile tehnicii legislative.

Concluzii

Proiectul Legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (Codul penal – art.55, 60, 64, ș.a.; Codul de procedură penală – art.132'8; ș.a.) a fost înregistrat în Parlament ca inițiativă a unor deputați, cu nr. 268 din 15 iunie 2016. Amendamentele acestuia vizează majorarea sancțiunilor pentru infracțiunile de corupție şi celor asimilate corupției, precum şi majorarea sancțiunilor pentru contravențiile din același domeniu, dar şi propune noi reglementări privind componențele de infracțiuni şi de contravenții în domeniul declarării şi controlului declarării averii şi intereselor personale.

Scopul declarat de autor este descurajarea săvârșirii actelor de corupție, de fraudare a fondurilor UE şi ale altor donatori internaționali, precum şi de spălare de bani în Republica Moldova.

Nota informativă la proiect este una amplă, elaborată cu respectarea prevederilor art. 20 din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, conținutul acesteia fiind suficient pentru a justifica necesitatea promovării proiectului.

Proiectul nu contravine instrumentelor internaționale, precum nici practicii altor state în domeniul combaterii actelor de corupție şi celor asimilate corupției. Totuși, proiectul contravine unor acte legislative naționale, adoptate în lunile iunie curent de Parlament - la ședința plenară din 29 iulie 2016, care vizează sancțiunile penale şi contravenționale, cât şi domeniul declarării averii şi intereselor personale. Având în vedere că obiectele de reglementare ale legilor nou adoptate şi ale proiectului supus prezentei expertize a coruptibilității interconectează, proiectul din urmă trebuie pus în acord cu legile respective, implicit cu voința Legiuitorului cu privire la instituțiile de drept vizate de proiect şi de noile legi.

Suplimentar, analizând în detaliu prevederile proiectului, au fost identificate o serie de deficiențe, care afectează considerabil conținutul normelor juridice propuse, fapt ce va genera o aplicare deficitară a lor.

Se consideră că prevederile proiectului ar putea să contribuie la realizarea scopului propus, dar promovarea acestuia trebuie să se facă doar după soluționarea problemelor constatate în textul său și detaliate în secțiunile de mai sus ale prezentului raport de expertiză.



Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei