Raport de expertiză nr.114

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei
10 Decembrie 2006

RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
(nr. de înregistrare în Parlament nr. 4492din 23.11.2006)

Prin prezenta, în temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă, după cum urmează, raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

Evaluare generală

1. Proiectul Legii este înaintat în corespundere cu cerinţele prepuse unei iniţiative legislative, în speţă, iniţiativei Guvernului Republicii Moldova.

2. Categoria legii de modificare este determinată corect - lege organică, deoarece conform art. 9 alin. (5) şi art. 35 alin. (3) ale Legii privind actele legislative, legile organice se modifică prin legi cu aceiaşi putere juridică sau cu putere juridică superioară.

3. Dificultatea realizării unei expertize adecvate a proiectului este cauzată de lipsa unei expuneri de motive ce l-ar însoţi. Faptul absenţei unei asemenea expuneri de motive nu corespunde exigenţelor enunţate în art. 23 din Legea nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, în partea ce ţine de conţinutul dosarului de însoţire al proiectului de act legislativ.

Unele constatări şi sugestii de mai jos vin să puncteze elementele care, în opinia noastră, prezintă sau ar putea reprezenta o premisă a unor fapte de corupţie.

Constatări şi obiecţii de conţinut

4. Art. I. din proiectul Legii prevede modificarea Codului cu privire la contravenţiile administrative din 29 martie 1985. Trebuie să menţionăm că, actualmente, în Parlament se află spre examinare şi adoptare, deja pentru lectura a doua, proiectul noului Cod contravenţional. În legătură cu acest fapt este oportun ca modificarea propusă să privească implicit noul Cod contravenţional, dar nu Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29 martie 1985 care va fi abrogat odată cu intrarea în vigoare a noului Cod contravenţional.

5. Art. I p. 3 din proiectul Legii prevede reglementarea răspunderii contravenţionale pentru ultragierea militarului - prin completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative cu un articol nou-17427. Reglementarea răspunderii contravenţionale pentru ultragierea militarului determină apariţia unor riscuri de coruptibilitate, precumşi obiecţii de concept, şi anume:

Prin Legea nr. 111-XV din 22.04.2004 pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova a fost exclusă răspunderea penală pentru calomnie. Totuşi, acesta abrogare a reprezentat unul din primii paşi, care însă este puţin sesizabil în prezenţa unor prevederi ale Codului cu privire la contravenţiile administrative care prevede răspunderea contravenţională pentru calomnie - la art. 47/2 şi pentru ultragiere - la art. 47/3. De fapt, textul art. 47/2 şi 47/3 sînt dacă nu "identice" atunci "omogene". Mai mult decît atît, considerăm că aceste articole sînt abuzive şi coruptibile chiar în raport cu textul lor ambiguu, ceia ce determină şi o concurenţă a normelor juridice.

În acest context, revenind la "intenţia" reglementării răspunderii contravenţionale pentru ultragierea militarului (art. 17427), opinăm că aceasta contravine art. 32 din Constituţie, care consfinţeşte dreptul la libertatea opiniei şi a exprimării.

Indiscutabil, libertatea exprimării nu este absolută. Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie, nu poate contesta şi defăima statul şi poporul, îndemna la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, nu poate incita la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi la alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.

Totuşi, în cazul ultragierii, poate fi identificată o neconcordanţă a conceptului art. 17427 (conceptului răspunderii contravenţionale pentru ultragiere) în raport cu limitele art. 32 alin. (3), precum şi art. 54 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

Legislaţia asigură un mecanism viabil de protecţie împotriva ultragierii de care poate beneficia orice persoană, indiferent de statut - răspunderea civilă prin recuperarea prejudiciului moral cauzat pentru înjosirea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale (art. 16, 1416, 1422, 1423 din Codul civil). Considerăm că acest mecanism pentru protecţia onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale este suficient, iar existenţa art. 47/2 şi 47/3 (ca şi a art. 174/6) şi iniţiativa de introducere a art. 17427 - este una abuzivă, coruptibilă şi ilegală.

Finalmente, menţionăm că Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei nr. R (97) 20 cu privire la "discursul de ură" şi Memorandumului explicativ la ea; Rezoluţia 1003 (1993)[1] privind etica jurnalismului; Recomandarea nr. R (96) 4 din 3 mai 1996 a Comitetului de miniştri al Consiliului Europei cu privire la protecţia jurnaliştilor în situaţii de conflict şi de tensiune, brutal sau pornografic; Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei nr. R (99) 15 cu privire la unele măsuri vizînd reflectarea campaniilor electorale de către mijloacele de comunicare în masă; Declaraţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei din 12 februarie 2004 privind libertatea discursului politic în media; Principiile privind libertatea de exprimare şi protejarea reputaţiei, codificate de către Compania Globală pentru Libera Exprimare "Articolul 19", precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care stabilesc că: libertatea de exprimare este aplicabilă nu doar informaţiei favorabile şi inofensive, dar şi altor categorii de informaţii; persoanele particulare se bucură de un drept larg de a critica liderii politici, oficialităţile, guvernele şi instituţiile statale (inclusiv Ministerul Apărării şi militarii.); toate legile penale (contravenţionale) privind defăimarea trebuie abrogate şi înlocuite cu legi civile, deoarece legislaţia civilă prezintă, în general, o mai mare supleţe.

Mai mult decît atît, caracterul de prevenţie care însoţeşte norma penală şi cea contravenţională - urmează a fi interpretat în toate cazurile în detrimentul democraţiei, statului de drept, a autorităţii publice, a forţelor politice aflate la guvernare.

6. Art. I invocă şi obiecţia concurenţei normelor "ilegale" (ilegale - din motivele expuse la p. 5 din expertiză) - art. 47/2, 47/3, 174/6 şi art. 17427, deoarece toate aceste norme stabilesc răspunderea contravenţională pentru înjosirea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale. O critică suplimentară se invocă în raport cu art. 174/6 din Codul cu privire la contravenţiile administrative care prevede răspunderea contravenţională pentru ultragierea colaboratorului poliţiei sau a executorului judecătoresc. Astfel, deşi p. 4 al Capitolului V stabileşte obligaţia statului de a demilitariza structurile ce nu au atribuţii de asigurare a securităţii militare, în speţă, a poliţiştilor, aceştia pînă-n prezent au statutul de militari. În consecinţă, există o concurenţă de norme ale art. 1746 şi art. 17427 ambele stabilind răspunderea contravenţională pentru ultragierea militarului (primul - ultragierea militarului-poliţist, iar al doilea doar a militarului).

7. Următoarea obiecţie la Art. I se referă la amplasarea şi numerotarea noului articol care urmează să prevadă răspunderea pentru ultragierea militarului - numărul 17427. Nu este clar de ce autorii au ales anume acest număr, în situaţia în care Codul cu privire la contravenţiile administrative conţine un şir de articole, special destinate militarului şi aspectului militar - art. 1971 - art. 1991.

8. Art. V din proiectul Legii prevede modificarea art. 17 din Legea nr.1245-XV din 18 iulie 2002 cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei, şi expunerea într-o nouă redacţie a alin. (3) şi (4) care devin alin. (2) şi (3).

Obiecţia priveşte noua redacţie a alin. (3) care stabileşte situaţiile în care militarul nu se consideră în exerciţiul obligaţiilor de serviciu şi nu este asigurat, iar plata pentru asigurarea lui nu se efectuează. Astfel, enunţul că în toate situaţiile evidenţiate la articolul menţionat, militarul se consideră a nu fi "în exerciţiul obligaţiilor de serviciu" - în opinia noastră, este incorect şi necesită o redactare.

De asemenea considerăm abuzive şi coruptibile cazurile menţionate la lit. a) şi b) care se referă "faptelor socialmente periculoase prevăzute de legislaţie" şi "altor fapte ce nu au legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu". Astfel nu este clar despre ce fel de fapte socialmente periculoase, prevăzute de legislaţie, este vorba. Se înţelege faptele care sunt pasibile răspunderii penale şi contravenţionale? Dacă da, atunci se reclamă o precizare expresă. Concomitent, textul lit. b) creează o neclaritate, dat fiind concurenţa prevederilor lit. a) - textul "alte fapte ce nu au legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu" include şi "faptele socialmente periculoase prevăzute de legislaţie". Concomitent acestea deşi sunt socialmente periculoase pot cade sub incidenţa institutului "legitimei apărări" sau "extremei necesităţi" sau "reţinerii infractorului" ş.a. Mai mult decât atât, "faptele socialmente periculoase prevăzute de legislaţie" nu sunt neapărat şi ilegale. În acest context referinţa la alin.(1) lit. i) - n) în calitate de excepţie, expusă la lit. e) din aliniatul (3) examinat ar trebui să se refere şi la literele a) şi b) şi ar merita o expunere într-o literă separată.

În concluzie: textul alin. (3) necesită a fi revizuit pentru a înlătura premisele unei interpretări eronate şi neuniforme.

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de CAPC cu susţinerea financiară a Consiliului Europei. Opiniile exprimate în cadrul prezentului raport pot să nu coincidă cu punctul de vedere al donatorului.