Raport de expertiză nr.006

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei
5 Iulie 2006

Aviz
la proiectul Legii cu privire la medierea în cauzele civile
(nr. de inregistare in Parlament 2281 din 13.06.2006)

Prin prezenta, în temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă după cum urmează raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la medierea în cauzele civile (înregistrat în Parlament cu nr.2281 din 13.06.2006).

Evaluarea generală:

  1. Proiectul este înaintat în corespundere cu cerinţele iniţierii actelor legislative:
    - autor al iniţiativei este Guvernul RM, fapt ce corespunde prevederilor art.73 din Constituţie şi art.44 din Regulamentul Parlamentului;
    - Parlamentul este în drept să adopte o nouă lege în domeniul respectiv, care nu a mai fost supus reglementării anterioare, în baza art.66 lit.a) şi art.72 alin.(3) lit.r), din Constituţie. Necesitatea legii este coroborată de prevederile constituţionale de la art.20 (Accesul liber la justiţie), art.26 (Dreptul la apărare), art.43 (Dreptul la muncă şi la protecţia muncii), art.47 (Dreptul la asistenţă şi protecţie socială), art.126 etc.
    - Parlamentul este într-o oarecare măsură "autodeterminat" să examineze proiectul de lege, deoarece anterior l-a inclus în Programul legislativ pentru anii 2005-2009 (Secţiunea 1 pct.72 din Anexă); necesitatea aplicării căilor alternative, a revizuirii legislaţiei privind procedurile civile şi penale este stabilită de SCERS (capitolul 6.3.3., pct.271 din anexa la Legea 398/2004), de Programul calendaristic al acţiunilor legislative în conformitate cu Rezoluţia şi Recomandările Comisiei pentru respectarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei (pct.10). Dezvoltarea căilor alternative de soluţionare a litigiilor, inclusiv prin mediere este o prioritate a Planului de Acţiuni UE-RM (pct.2, secţiunea 2.1). Implementarea unor asemenea procedee este recomandată de Consiliul Europei (Recomandările CE: nr. R 17 (92) privind consecvenţa în pronunţarea sentinţelor; 12 (97) privind personalul implicat în aplicarea sancţiunilor şi măsurilor; 19 (99) privind medierea în cazurile penale; 22 (99) privind supraaglomerarea închisorilor şi inflaţia populaţiei închisorilor; 9 (2001) privind modurile alternative de reglementare a litigiilor dintre autorităţile administrative şi persoanele private, 10 (2002) privind medierea în cauzele civile, 22 (2002) privind îmbunătăţirea aplicării normelor europene cu privire la sancţiunile şi măsurile comunitare etc).
    - documentul a fost inclus în Planul de activitate al Guvernului pentru primul trimestru al anului 2006, dar a fost elaborat cu încălcarea termenului stabilit iniţial - 30.03.2006 (în Parlament documentul a intrat abia la mijlocul lunii iunie 2006).
  2. Categoria actului legislativ propus este determinată corect - lege organică, deoarece se propune înfiinţarea unui sistem nou de examinare şi soluţionare a litigiilor civile, legea are impact asupra procedurilor de judecată şi asupra funcţionării unor instituţii publice centrale, care fac obiectul reglementării prin legi organice.
  3. În general, textul proiectului este întocmit corect din punct de vedere al normelor lingvistice şi redactării tehnico-juridice. Totuşi, anumite noţiuni, texte şi proceduri propuse necesită perfecţionare suplimentară, corelare cu dispoziţiile altor acte legislative în vigoare, limitarea pîrghiilor de control excesiv din partea autorităţilor şi eliminarea elementelor de coruptibilitate.

Constatări de fond

  1. Cerinţele Legii privind actele legislative
    Pentru a fi în corespundere plenară cu dispoziţiile Legii Nr.780/2001, proiectul necesită anumite completări:
    a) Titlul ar putea conţine formula: "privind medierea şi exercitarea funcţiei de mediator în cauzele civile", asigurînd astfel plenitudinea identificării reglementării
    b) în preambul ar putea fi adăugate informaţii despre condiţiile care au generat elaborarea legii, strategiile, planurile, recomandările naţionale şi internaţionale din care reiese necesitatea adoptării ei, scopul contribuţiei la dezvoltarea metodelor alternative de soluţionare a litigiilor etc.
    c) în cuprinsul clauzei de adoptare urmează a fi stabilit temeiul legal de adoptare a actului legislativ: "în temeiul art.66 lit.a) şi art.72 alin.(3) lit.r) din Constituţie, Parlamentul adoptă prezenta lege organică".
    d) la moment nu ne este cunoscută efectuarea investigaţiilor ştiinţifice prealabile elaborării legii. Dacă insuficienţa reglementărilor actuale ar putea fi presupusă şi chiar este motivată de situaţia în justiţie, era totuşi necesară estimarea prealabilă a numărului litigiilor ce ar putea fi astfel soluţionate, beneficiul public general şi special (financiar, material), finalităţile urmărite de legiuitor. Nu în ultimul rînd interesează perceperea de către populaţie şi accepţiunea socială a viitorului mecanism.
    e) într-o serie de articole alineatele au conţinut succint, unele pot fi comasate.
  2. Corespundere actelor internaţionale şi interne anticorupţie.
    Proiectul conţine prevederi care nu vin în contradicţie directă cu acte internaţionale în domeniul combaterii corupţiei, fiind corespunzător reglementărilor convenţiilor penală şi civilă cu privire la corupţie, precum şi Convenţiei ONU împotriva corupţiei (semnată de Moldova). În special, sînt de remarcat drept corespunzătoare prevederile referitoare la transparenţa activităţii de mediere, raportarea despre activitate, asigurarea accesului public la informaţie, exercitarea funcţiei de mediator în interes public (anumite precizări ar fi însă necesare şi vor fi propuse mai jos).
  3. Iminenţa modificării legislaţiei
    Deoarece se propune instituirea unui sistem totalmente nou de soluţionare a conflictelor, legislaţia naţională anticorupţie şi din domenii conexe respectivei activităţi va necesita anumite ajustări:
    - Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului (în special viitoarea Lege nouă) va trebui revizuită sub aspectul aplicării unor prevederi ale ei pentru persoanele private care acţionează în interes public (mediatorii, dar şi notarii, avocaţii etc.);
    - Codul fiscal şi legislaţia fiscală va necesita modificări referitoare la introducerea categoriei corespunzătoare de contribuabili (mediatori şi birourile acestora), dările de seamă fiscale şi contabile, conţinutul specific al declaraţiilor (dacă se acceptă propunerea depunerii anuale a unor declaraţii speciale);
    - Codul civil şi Codul de procedură civilă, Codul de executare vor necesita completări în scopul reglementării situaţiilor legate de intervenţia mediatorilor (suspendarea prescripţiei, suspendarea proceselor, executarea forţată a clauzelor obligatorii din contractele de mediere etc.);
    - în dependenţă de forma finală a legii, anumite modificări vor fi necesare în Legea privind organizarea judecătorească, în Legea privind instanţele judecătoreşti economice, Legea privind recuperarea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor judecătoreşti (aceste instituţii pot deveni părţi la mediere) etc.
    - după adoptarea legii va fi necesară modificarea Legii bugetului de stat, în scopul alocării mijloacelor financiare necesare pentru implementarea legii la etapa incipientă (dacă se va accepta autofinanţarea ulterioară); modificarea nomenclatoarelor specialităţilor studiate şi a ocupaţiilor (profesiilor) desfăşurate în Moldova; luarea în consideraţie a noilor reglementări la finalizarea Legii privind conflictul de interese etc.
  4. Impactul anticorupţie al noilor reglementări
    Deşi nu are menirea directă de a combate corupţia, noua reglementare ar putea avea, totuşi, un anumit impact în domeniu, iar pe parcursul implementării şi formării relaţiilor sociale acest impact poate fi unul considerabil. Esenţa medierii, ca parte a justiţiei restaurative, rezidă în restaurarea poziţiei şi situaţiei părţilor de pînă la conflict, în remedierea eventualelor consecinţe ce pot provoca un conflict de durată, cu implicarea autorităţilor judecătoreşti, a puterii publice la general. Respectiv, dacă prin mediere se va evita aducerea conflictului în faţa instanţelor judiciare publice sau procedurile demarate vor înceta, rezultă că şi probabilitatea actelor de corupţie a agenţilor publici respectivi va fi mai redusă.
    Deoarece conţine reglementări referitoare la evitarea conflictelor de interese, transparenţa, darea de seamă şi controlul activităţii, la aplicarea adecvată a Legii se vor putea evita consecinţele negative ce apar în cazul unor activităţi numite astăzi "de intermediere".
    Procedurile alternative celor judiciare constituie prin ele însele un mecanism ce reduce corupţia, deoarece relaţiile sînt examinate în privat, mediatorul avînd şi anumite calităţi de arbitru ce veghează la respectarea nu doar a intereselor private, dar şi a celor publice generale.
    Totuşi, dispoziţiile din proiect referitoare la competenţele ministerului justiţiei în domeniu creează anumite premise pentru apariţia elementelor de coruptibilitate, situaţie care impune eliminarea sau reformularea unor prevederi.
    Opinăm că acreditarea şi sancţionarea mediatorilor ar trebui să se execute cît mai mult posibil în cadrul intern, al sistemului propriu, de către organele abilitate de reprezentanţii profesiei.

Alte constatări şi obiecţii de conţinut

  1. Art.1:
    - alin.(1) se va expune în următoarea redacţie: "(1) Medierea în cauzele civile, denumită în continuare mediere, reprezintă o modalitate de soluţionare a litigiilor civile pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane, specializată în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi egalitate a părţilor.".
    Comentariu: În acest fel textul dispoziţiei generale respective va reflecta adecvat titlul şi conţinutul legii. Condiţia contradictorialităţii urmează a fi exclusă categoric, deoarece anume contradictorialitatea este opusă principiilor şi esenţei medierii: în cadrul ultimei, părţile se apropie, împreună cu poziţiile lor în litigiu; iar contradictorialitatea impune menţinerea poziţiilor părţilor sau chiar îndepărtarea lor.
    - alineatul (3) urmează a fi substituit prin următorul text: "(3) Medierea constituie o parte a justiţiei restaurative bazată pe principiul nediscriminării părţilor, inclusiv a persoanelor juridice de drept privat sau public".
    Comentariu: În redacţia propusă textul conţine nu o formulare juridică, ci un deziderat foarte greu de aplicat. Păstrarea lui permite interpretări şi aplicări neconforme, precum şi abuzuri la interpretare din partea celor interesaţi.
    Noua redacţie determină sistemul din care face parte medierea şi include un principiu esenţial al raporturilor dintre persoane - nediscriminarea.
  2. Art.2, alin.(1) după cuvîntul "proces" se adaugă cuvîntul "civil".
  3. Art.4 alin.(2) se completează în final cu textul: "dar le poate îndruma să verifice legalitatea tranzacţiei prin intermediul notarului sau a instanţei de judecată".
  4. Art.5 alin.(1):
    - litera b) se completează în final cu textul "şi cel puţin 3 ani vechime în muncă (generală sau unică)";
    Comentariu: Lipsa oricărei vechimi în muncă trebuie să constituie un impediment pentru acreditarea candidatului în mediatori, deoarece respectivul nu posedă aptitudini şi abilităţi practice, cunoştinţe suficiente de integrare psiho-socio-umană şi doar cunoştinţele teoretice nu vor permite comunicarea eficientă în procesul de mediere;
    - lit.d) se expune în următoarea redacţie: "d) nu a fost condamnat definitiv pentru infracţiune săvîrşită cu intenţie de natură să aducă atingere prestigiului profesiei";
    Comentariu: În redacţia actuală textul introduce limitări care nu sînt suficient de argumentate (infracţiunile pot fi de divers gen, să nu afecteze relaţiile de mediere), iar sintagma "bună reputaţie" poate fi interpretată discreţionar de autorităţile abilitate cu dreptul de acreditare.
    Art.5 alin.(3) textul "de legislaţie" se va substitui cu textul "de prezenta lege şi din actele legislative care instituie expres asemenea incompatibilităţi cu funcţia de mediator în procesul civil".
    Comentariu: Textul actual conţine o formulare care admite instituirea a foarte multe incompatibilităţi pentru funcţia de mediator sau interpretarea ambiguă a normelor respective, în dependenţă cazuală. Incompatibilităţile urmează a fi stabilite expres de legea în examinare sau de alte acte legislative conţinînd dispoziţii speciale referitor la incompatibilităţi.
  5. Art.6 alin.(1) se expune în următoarea redacţie: "(1) Pregătirea şi perfecţionarea mediatorilor se asigură prin intermediul Institutului Naţional al Justiţiei, altor instituţii ştiinţifice şi de învăţămînt superior, prin organizarea cursurilor de specialitate de către organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile profesionale specializate, după obţinerea de către instituţiile numite a autorizării şi avizului Consiliului de mediere.".
    Comentariu: Prin modificări se extinde categoria instituţiilor care pot pregăti mediatori şi se perfecţionează prevederile actuale, care pot fi interpretate diferit pentru cazul instituţiilor guvernamentale, asociaţiilor profesionale şi al unor instituţii de învăţămînt de stat (prin proiect se presupune că Institutul Naţional de Justiţie corespunde din oficiu cerinţelor de pregătire a mediatorilor, supoziţie care va trebui, totuşi, confirmată prin decizia organismului de acreditare).
  6. La art.7 textul "prin ordinul ministrului justiţiei, la propunerea" se exclude. În final, se adaugă textul "avizat de ministerul justiţiei".
    Comentariu: Ministrul justiţiei nu urmează a deţine competenţe şi atribuţii decizionale în procesul de reglementare internă a medierii. Implicarea ministrului în reglementarea atestării şi reatestării poate genera, pe de o parte, scutirea de responsabilitate a Consiliului de mediere, iar pe de altă parte, poate permite ministrului justiţiei să influenţeze permanent politica şi procedurile în domeniu.
  7. La art.8 alin.(3) lit. f) va începe cu cuvîntul "eventual" ("eventual, limba străină...").
    Comentariu: În formularea actuală, textul ar permite să se invoce necunoaşterea unei limbi străine pentru a limita acreditarea în calitate de mediator.
  8. La art.9 alin.(2) cuvintele “prin ordinul ministrului justiţiei" se va substitui prin textul “pe o durată de încă 5 ani, iar după o nouă reatestare".
    Comentariu: După cum s-a menţionat mai sus, competenţele ministrului justiţiei în domeniul dat urmează a fi reduse. Opinăm că o singură reatestare după 4 ani de prestare a profesiei este prea puţin, mai ales în condiţiile cînd sistemul abia va începe să funcţioneze, iar selectarea şi trierea nu vor avea un caracter autodidact.
  9. La art.10 alin.(1) prima propoziţie se completează în final cu textul: "de la o lună la 6 luni";
    lit.c) se completează în final cu textul "prevăzute de articolul 21 al prezentei legi;".
    Comentariu: În redacţia actuală, textul permite interpretarea prea largă a noţiunii "abatere" şi nu o leagă cu normele corespunzătoare din aceeaşi lege. Durata sancţiunii suspendării trebui să fie inserată anume în articolul ce reglementează cauzele suspendării.
    Alin.(1) lit.d) se expune în următoarea redacţie: "d) în cazul aplicării repetate în decurs de un an a sancţiunii disciplinare;".
    Comentariu: Formularea actuală despre "abatere disciplinară gravă" nu are acoperire dispozitivă în cuprinsul legii şi nu este descifrată în vreun mod, situaţie care poate determina apariţia unor elemente de interpretare şi aplicare tendenţioasă.
    Alin.(2) lit.d) se va expune în următoarea redacţie:
    "d) în cazul aplicării repetate pe parcursul unui an a sancţiunii suspendării activităţii;".
    Alin.(2) lit. e) se va exclude.
    Comentariu: Noţiunea abateri disciplinare grave nu este definită de lege iar condamnarea pentru infracţiune constituie temei de încetare a activităţii în conformitate cu prevederile de la alin.(2) lit.b), coroborate cu cele de la art.5 alin.(1) lit d).
    Din alin.(2) lit.f) se va exclude textul "şi nu intenţionează s-o facă".
    Comentariu: Intenţia constituie o manifestarea internă de voinţă şi neexteriorizarea ei nu poate constitui temei pentru sancţionare, atît timp cît nu s-a produs nici un prejudiciu estimat.
    Alin.(3) se propune în următoarea redacţie: "(3) Suspendarea, precum şi încetarea calităţii de mediator se aprobă de Consiliul de mediere din oficiu sau la adresarea scrisă a persoanelor interesate, cu consultarea ministrului justiţiei."
    Comentariu: Orice persoană interesată poate comunica comiterea abaterilor disciplinare, dacă a luat cunoştinţă de elemente ale acestora. Atribuirea dreptului de sancţionare exclusiv Ministrului Justiţiei nu este justificată, medierea şi activitatea mediatorilor, în special soluţionarea litigiilor cu implicarea lor trebuie exclusă de sub controlul direct al ministerului de resort.
    Alin.(4) se completează cu o nouă propoziţie: "Mediatorul va putea depune o nouă cerere de atestare peste cel puţin 1 an, exceptate fiind cazurile încetării activităţii pentru abateri disciplinare ori a condamnării definitive pentru infracţiune săvîrşită cu intenţie, de natură să aducă prejudiciu prestigiului profesiei".
    Comentariu: În redacţia actuală textul nu permite să se înţeleagă dacă un fost mediator poate reveni în profesie şi se pot atesta cazuri cînd acest lucru trebuie permis.
  10. La art.11 alin.(4) lit.a) cifra "4" se va substitui prin cifra "5".
    Comentariu: Organele colegiale, de regulă, urmează a fi formate dintr-un număr impar de membri, pentru a nu se înregistra prea des paritate de voturi.
    Art.11 alin.(5) se completează în final cu textul: "articolul 5 aplicîndu-se în mod corespunzător. Propunerile pentru Consiliul de mediere nu pot fi respinse de ministrul justiţiei decît pentru necorespundere vădită cu cerinţele exprese ale prezentei legi".
    Comentariu: Formularea actuală lasă o marjă discreţionară prea mare, interpretarea şi aplicarea putînd îmbrăca forme deviate, cu elemente de coruptibilitate
  11. La art.12 urmează a fi incluse norme care ar stabili:
    - salarizarea şi alte forme de remunerare a membrilor Consiliului de mediere (ar putea fi asimilaţi funcţionarilor publici de nivelul şefilor de direcţii generale din minister);
    - elaborarea regulamentului de activitate al Consiliului de mediere;
    - aprobarea de către ministrul justiţiei a structurii şi salarizării personalului auxiliar al Consiliului de mediere doar în primul an de activitate, ulterior fiind asigurată autofinanţarea (respectiv şi determinarea individuală de către Consiliu a structurii şi salarizării).
  12. La art.13 lit. f) se expune în următoarea redacţie: "f) se consultă cu ministrul justiţiei în probleme ce ţin de suspendarea sau încetarea activităţii mediatorilor".
    Comentariu: Modificarea derivă din propunerile de mai sus (pct.9 din Raport).
  13. La art.14 alin.(2) textul "votul preşedintelui este decisiv" se va exclude.
    Comentariu: Deţinerea de către conducătorul Consiliului de mediere a două voturi concomitent poate constitui impediment pentru adoptarea unor decizii sau poate genera adoptarea unor decizii insuficient de argumentate.
    Art.14 se completează cu alin.(4), în următoarea redacţie: "(4) Şedinţele Consiliului de mediere sînt publice. Consiliul poate hotărî cu votul a cel puţin 2/3 din membri ca unele şedinţe la care sînt examinate date cu caracter personal sau interese ocrotite de lege, să fie închise. Deciziile adoptate la astfel de şedinţe se dau publicităţii în modul general, cu excluderea informaţiilor prejudiciabile.".
    Comentariu: Completările au menirea de a consolida transparenţa activităţii Consiliului şi evitarea adoptării frecvente a unor decizii ascunse de public.
  14. Legea se va completa cu art.15, în următoarea redacţie:
    "Articolul 15. Finanţarea activităţii consiliului de mediere
    Consiliul de mediere îşi acoperă cheltuielile de organizare şi funcţionare din venituri proprii, după cum urmează:
    a) taxele provenind din autorizarea mediatorilor;
    b) donaţii, sponsorizări, finanţări şi alte surse de venit, dobîndite în condiţiile legii;
    c) încasări din vînzarea publicaţiilor proprii;".
    Comentariu: Finanţarea limitată şi doar din bugetul de stat a Consiliului, controlul bugetului acestuia din partea ministrului justiţiei, iar implicit, a Guvernului, ministerului de finanţe, Curţii de Conturi etc., constituie impedimente pentru activitatea corespunzătoare a Consiliului şi a sistemului de supraveghere a medierii în general.
    Art.15-48 vor deveni art.16-49.
  15. La art.15 urmează a fi adăugate norme care să determine adecvat forma organizatorico-juridică a birourilor de mediere. Propunem ca acestea să se constituie ca instituţii private, în sensul art.186 Cod civil (formă a organizaţiilor necomerciale, cu scop social şi de interes public).
  16. La art.16 alin.(2) se completează în final cu textul "şi să prezinte dările de seamă corespunzătoare, cu excepţia perioadelor de suspendare a activităţii".
    Dispoziţiile din art.16 referitoare la impozitare şi plata contribuţiilor obligatorii de asigurare socială şi medicală trebuie corelate cu statutul biroului de mediere (în cazul că are statut de organizaţie necomercială venitul biroului nu se impozitează).
    Se propune completarea art.16 cu două alineate noi, care vor deveni alin.(5) şi (6), în următoarea redacţie:
    "(5) După atestare şi anual, mediatorii depun la Consiliul de mediere declaraţii cu privire la venituri şi avere, de un model stabilit de Consiliu. Declaraţiile anuale despre venituri se dau publicităţii de către Consiliul de mediere.
    (6) Sediul mediatorului este inviolabil. Percheziţia sediului mediatorului poate fi dispusă numai de judecător, cu excepţia cazurilor de infracţiuni flagrante.".
    Comentariu: Modificările propuse sporesc probitatea mediatorilor şi contribuie la consolidarea independenţei acestuia, la evitarea influenţării sau blocării activităţii de către organele de drept şi de control.
  17. La art.18 lit. b) cuvîntul "rezonabilă" se va substitui prin cuvîntul "stabilită".
    Comentariu: Noţiunea rezonabilă poate fi interpretată abuziv şi eronat, cazual, situaţie care nu trebuie admisă.
  18. La art.21 lit.e) textul "onoarei, calităţilor profesionale sau bunelor moravuri" se va substitui prin textul "probităţii şi eticii profesionale, conform criteriilor stabilite de Consiliul de mediere".
    Comentariu: Legislaţia nu defineşte şi nici nu va putea defini a priori şi adecvat "onoarea şi calităţile profesionale", nici noţiunea "bunele moravuri", fapt care impune reformulare textului şi excluderea elementelor care pot genera aplicări abuzive.
  19. La art.23 alin.(2) propoziţia a doua textul "ordinul ministrului justiţiei" se va substitui prin textul "hotărîrea Consiliului de mediere". În propoziţia a patra, după cuvîntul "neprezentare" se adaugă cuvîntul "nemotivată".
    La alin.(3) cuvintele "ministrului justiţiei" se substituie prin cuvintele "Consiliului de mediere".
  20. La art.24 cuvintele "Ordinul ministrului justiţiei" se substituie prin cuvintele "Hotărîrea Consiliului de mediere".
  21. La art.29 alin.(2) cuvintele "sau bunelor moravuri" se vor exclude. Similar se va proceda şi la art.38 alin.(2).
  22. La art.30 alin.(1) cuvîntul "ameninţarea" se substituie prin cuvîntul "sancţiunea".
  23. La art.45 alin.(1) şi (2) cuvintele "de stat" se vor exclude.
    Comentariu: Textul poate fi înţeles că se referă şi la avocaţi "de stat", deşi aceştia nu există şi ar putea fi vizaţi cei din oficiu. Limitarea notarilor privaţi în desfăşurarea activităţii de mediere nu este justificată şi ar constitui o discriminare neîntemeiată pe raţionamente juridice.
  24. La art.46 alin.(1) cuvîntul "elaborat" se va substitui cu cuvîntul "adoptat", pentru a nu admite tergiversarea procedurilor de punerea în aplicare a legii.
  25. La art.48:
    - în alin.(1) urmează a fi stabilit un termen mai mare pentru intrarea în vigoare a legii, astfel ca mai întîi să fie format Consiliul de mediere.
    - la alin.(2) cifra "6" se va substitui prin cifra "7", pentru a stabili un număr impar de membri ai Consiliului de mediere. Textul alineatului trebuie reformulat, deoarece conţine reglementări superficiale, pasibile de interpretare tendenţioasă, insuficient de clare. Se propune următoarea redacţie:
    "(2) Primul Consiliu de mediere este format din 7 persoane, dintre care 2 numite, iar altele 5 confirmate prin ordinul ministrului justiţiei, la propunerea organizaţiilor obşteşti republicane care activează de cel puţin 3 ani în următoarele scopuri statutare: consolidarea justiţiei; drepturile omului; educaţie civică; consolidarea instituţiilor democratice; acordarea asistenţei şi consultanţei persoanelor fizice şi juridice. Membrii Consiliului de mediere din partea organizaţiilor obşteşti se aleg la adunarea generală a reprezentanţilor acestora, convocată public de Ministerul Justiţiei în termen de 20 de zile de la publicarea prezentei legi.". A se vedea în acest sens şi Hotărîrea Curţii Constituţionale despre controlul constituţionalităţii Legii nr.985-XIV din 18 mai 2000 şi a unor prevederi din Legea nr.984-XIV din 18 mai 2000