Centrul de analiză și prevenire a corupției

Raport de expertiză nr.385

Proiectul "Expertiza coruptibilităţii" este implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), co-finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţională şi Consiliul Europei.
Opiniile expuse aparţin experţilor CAPC şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere oficial al Uniunii Europene, SIDA şi Consiliului Europei

26 Ianuarie 2009

RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul legii cu privire la Procuratură

(înregistrat în Parlament cu nr.3363 din 05.12.2008)

În temeiul Concepţiei de cooperare dintre Parlament şi societatea civilă, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.373-XVI din 29 decembrie 2005, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei prezintă raportul de expertiză a coruptibilităţii proiectului Legii cu privire la Procuratură.

Evaluare generală

1. Autor al iniţiativei legislative este Guvernul, proiectul fiind înaintat în conformitate cu reglementările privind iniţierea actelor legislative: art.73 din Constituţie şi art.44 din Regulamentul Parlamentului.

2. Categoria actului legislativ propus este de lege organică, se propune adoptarea unei noi legi în locul legii organice existente, ceea ce corespunde art.72 alin.(3) lit. c) din Constituţie şi articolelor 7, 9 alin.(2) şi 27 din Legea nr.780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative. Constituţia Republicii Moldova nu prevede expres necesitatea adoptării unei legi organice pentru reglementarea domeniului, dar stipulează în art.124 alin.(2), că organizarea, competenţa şi modul de desfăşurare a activităţii Procuraturii sînt stabilite „prin lege”. Această lege poate fi şi organică, în condiţiile cînd procuratura reprezintă o parte a autorităţii judecătoreşti, iar majoritatea reglementărilor în domeniul dat au caracter organic.

3. Scopul promovării proiectului. Scopul modificărilor rezidă în instituirea unui nou cadru juridic pentru funcţionarea procuraturii, în calitate de instituţie publică, parte a aparatului coercitiv al statului.

Fundamentarea proiectului

4. Nota informativă la proiectul de act legislativ este plasată pe site-ul Parlamentului. Considerăm că în acest fel, Parlamentul respectă principiul transparenţei procesului legislativ şi principiile de cooperare cu societatea civilă.

În acelaşi timp, considerăm că examinarea şi adoptarea proiectului în procedură de urgenţă, fără argumentarea necesară şi fără ca să existe premise pentru intervenţii legislative forţate, - constituie un mare neajuns şi o încălcare a prevederilor Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă (HP nr.373-XVI din 29.12.2005). Deşi este un proiect amplu şi complex, Parlamentul nu a organizat discuţii publice asupra documentului, nu a aşteptat opiniile independente ci dimpotrivă, a redus termenul de examinare a acestuia, fără a anunţa şi motiva acest lucru conform procedurii stabilite. Situaţii de acest gen pun serioase semne de întrebare referitor la probitatea autorităţii legislative şi voinţa sinceră a acesteia de a coopera cu societatea civilă.

5. Suficienţa argumentării. În Nota Informativă, promovarea modificărilor este argumentată prin necesitatea ajustării actelor legislative care reglementează activitatea Procuraturii la prevederile Programului de Implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană. Se mai afirmă că la elaborarea proiectului s-a ţinut cont de specificul naţional, de reglementările relevante ale sistemelor legislative din diferite ţări.

Conform art.47 (44) din Regulamentul Parlamentului, proiectul de act legislativ se depune spre dezbatere împreună cu o expunere a obiectivului, scopului, concepţiei viitorului act, a locului acestuia în legislaţia în vigoare, precum şi a efectelor sale social-economice şi de altă natură, potrivit cerinţelor Legii nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative. Se indică totodată persoanele care au luat parte la elaborarea proiectului şi se anexează rezultatele expertizelor şi cercetărilor efectuate în cadrul elaborării. Nota Informativă anexată la proiect nu corespunde acestor cerinţe.

Considerăm argumentarea insuficientă şi din cauza că, anterior, Consiliul Europei a recomandat revizuirea împuternicirilor extinse ale Procuraturii Generale (Rezoluţia APCE din 4 octombrie 2005, pct. 13.1.2), iar Parlamentul Republicii Moldova s-a obligat să implementeze respectivele recomandări (pct.12 din Planul calendaristic aprobat prin HP nr.284-XVI din 11.11.2005). Proiectul prezentat păstrează aceleaşi împuterniciri pentru Procurorul General şi sistemul de subordonare strictă în cadrul procuraturii, nu include garanţii suficiente pentru asigurarea independenţei şi imparţialităţii procurorilor. Nota Informativă nu conţine nici detalii sau informaţii suficiente despre modul în care a fost luată în consideraţie Opinia Comisiei de la Veneţia asupra proiectului de lege (Opinia nr.473/2008), CDL-AD(2008)19, adoptată la sesiunea din 13-14 iunie 2008).

6. Referinţe la compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale. Textul propriu-zis al proiectului nu conţine referinţe la legislaţia comunitară şi standarde internaţionale în domeniu. În Nota informativă se menţionează că la elaborarea proiectului au fost luate în consideraţie:

Recomandarea Rec (2000) 19 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei „Cu privire la rolul Procuraturii în cadrul sistemului de justiţie penală”;
Recomandarea nr.(1604)2003 a Adunării Parlamentare privind rolul Procuraturii într-o societate democratică;
Recomandarea REC(87)18 din 17 septembrie 1987 privind simplificarea justiţiei penale.

Conform art.23 al Legii nr.780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative, nota informativă la proiect trebuie să conţină şi rezultatele expertizei compatibilităţii cu legislaţia comunitară, precum şi lista reglementărilor de referinţă ale legislaţiei comunitare.

7. Fundamentarea financiar-economică. Autorii afirmă că asistenţa necesară funcţionării Consiliului Superior al Procurorilor, a Colegiilor de calificare şi disciplinar va fi asigurată de o structură a procuraturii, motiv pentru care implementarea legii nu va atrage cheltuieli suplimentare.

Evaluarea de fond a coruptibilităţii

8. Stabilirea şi promovarea unor interese/beneficii. Proiectul promovează instituirea unui sistem mai complex de formare şi coordonare în cadrul procuraturii, acordă procurorilor un şir de drepturi şi beneficii ce sînt argumentate prin necesitatea consolidării statutului procurorilor şi a procuraturii în ansamblu. Pot fi constatate anumite beneficii de o necesitate îndoielnică (spre exemplu - legitimaţii procurorilor pensionaţi, a se vedea Analiza detaliată).

Din Nota informativă nu rezultă suficiente argumentări că interesele promovate sînt corelate cu interesul public general al societăţii.

9. Prejudicii aduse prin aplicarea actului. Concepţia proiectului are la bază separarea totală a Procuraturii de sistemul judecătoresc şi de Consiliul Superior al Magistraturii, asigurînd crearea unui conglomerat de organe de coordonare internă a sistemului procuraturii. Este dificil de estimat cît de argumentată este această reformă la moment şi cum este aceasta corelată cu reformele generale din justiţie, dar este cert că se renunţă la ideea ca procurorii să devină magistraţi, iar activitatea acestora să fie întradevăr independentă şi coordonată de către un organ de autoadministrare comun (judecători şi procurori).

Textul legii nu conţine suficiente prevederi ce ar garanta procurorilor libertatea expresiei şi de asociere. În acest sens, ar putea fi utilă preluarea în lege a unor prevederi din pct.8 al Liniilor Directoare privind rolul procurorilor (adoptate la Congresul al VIII-ea al ONU pentru prevenirea criminalităţii şi tratamentul infractorilor, Havana, Cuba, 27 august - 7 septembrie 1990).

10. Compatibilitatea proiectului cu prevederile legislaţiei naţionale. În proiect sînt incluse anumite norme ce fac obiectul reglementării altor legi (spre exemplu - statutul judecătorului), atestîndu-se astfel anumite contradicţii cu legislaţia naţională.

11. Formularea lingvistică a prevederilor proiectului. În proiect sînt atestate formulări lingvistice ambigui, încălcări ale regulilor limbajului, ortografiei şi punctuaţiei.

12. Reglementarea activităţii autorităţilor publice. Documentul are menirea să asigure reglementarea funcţionării şi atribuţiile procuraturii, ca instituţie publică şi a procurorilor, ca angajaţi şi exponenţi ai acestei instituţii. În acelaşi timp, se atestă o serie de norme care pot fi apreciate drept neconforme şi cu un anumit potenţial de coruptibilitate (a se vedea analiza detaliată).

ANALIZA DETALIATĂ
la proiectul legii cu privire la Procuratură

Nr.	Art.	Text	Obiecţia	Elemente de coruptibilitate şi alte riscuri	Recomandarea
1.	Art.5	Art.5 alin.(1) lit. a) „...apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, atunci cînd încălcarea acestora atrage o sancţiune penală;”	Constituţia stabileşte drept principiu general al funcţionării procuraturii: apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, fără a include derogări legate de existenţa unor sancţiuni penale. Nici art.1 din proiect nu conţine asemenea derogări.	Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive	Excluderea textului ce permite derogări
2.	Art.6	Art.6 alin.(1) lit. c) „precum şi în cazul încălcării ordinii de drept”;	Formula utilizată este prea generală şi vagă.	*Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive* *Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în legislaţie sau în proiect*	Detalierea noţiunii „ordinea de drept”
3.	Art.8	Art.8 „...iar în caz de necesitate,...”	Formula este generală, permite interpretări abuzive	Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive	Determinarea mai clară a cazurilor de necesitate
4.	Art.9	Art.9	Textul nu conţine prevederi referitoare la obligaţia procurorului de a nu declanşa ori continua urmărirea penală şi de a depune toate eforturile necesare pentru a stopa procedurile penale atunci cînd o cercetare imparţială arată că acuzaţia nu a fost fondată.	*Lacune de drept*	Completarea textului cu respectivele norme. A se vedea în acest sens şi pct.14 şi 16 din Liniile Directoare privind rolul procurorilor (Congresul al VIII-ea al ONU pentru prevenirea criminalităţii şi tratamentul infractorilor, 1990).
5.	Art.10	Art.10. Aplicarea măsurilor alternative urmăririi penale „...din motive de oportunitate...”	Textul articolului prevede eliberarea de răspundere penală, dar nu conţine prevederi despre aplicarea măsurilor alternative, se atestă o necorespundere cu denumirea articolului. Textul „din motive de oportunitate” permite abuzuri	Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive Lacune de drept	Introducerea în text a prevederilor despre posibilitatea aplicării măsurilor alternative răspunderii penale. Substituirea textului „din motive de oportunitate” cu text ce s-ar referi la: „interesele justiţiei”, „protecţia drepturilor omului”, „protecţia intereselor societăţii”.
6.	Art14	Art.14, „...cauzelor civile şi administrative,”	Este adoptat noul Cod contravenţional (Legea nr. 218-XVI din 24.10.2008) şi noţiunile necesită a fi corelate	*Concurenţa normelor de dreptUtilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen*	A se substitui noţiunea „administrative” prin noţiunea „contravenţionale”
7.	Art.16	Art.16 alin.(2): „...aceasta este eliberată imediat prin ordonanţa procurorului care urmează a fi executată necondiţionat şi imediat.”	Dreptul respectiv poate fi utilizat pentru a elibera o persoană culpabilă şi textul nu conţine suficiente garanţii împotriva unui eventual abuz sau interes.	*Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive*	Dreptul respectiv al procurorului ar putea fi utilizat în cazul că lipseşte un act juridic ce dovedeşte deţinerea legală (hotărîre judecătorească, ordonanţă de reţinere etc.) Este oportun a se admite posibilitatea unui control suplimentar (ierarhic) al respectivei acţiuni a procurorului
8.	Art.17	Art.17: „...este în drept...”	Formula respectivă permite ca procurorul să nu adopte actele respective.	*Determinarea competenţei după formula "este în drept",*	Excluderea formulei „este în drept”.
9.	Art.18	Art.18 alin.(1): „...au fost stabilite acte administrative ilegale...”	Textul permite procurorului să califice actele administrative drept ilegale, deşi această prerogativă aparţine instanţei de judecată. Procurorul poate doar presupune şi argumenta ilegalitatea unor acte	*Atribuţii excesive / contrare statutului*	Redactarea textului astfel ca ilegalitatea actelor să fie presupusă şi argumentată de procuror, nu direct „stabilită”.
10.	Art.18	Art.18 alin.(3): „...în instanţa judecătorească competentă”	Nu este precizată instanţa şi procedura contestării, probabil că a fost vizată procedura de contencios administrativ.	*Norme de trimitere*	Completarea textului pentru a stabili procedura de examinare în contencios administrativ
11.	Art.27	Art.27 alin.(3) „...prezintă anual Parlamentului...” „...este făcut public...”	Nu este stabilit un termen exact în care trebuie să fie prezentat raportul. Nu este stabilită modalitatea publicării.	*Lipsa unor termene concrete* *Lipsa/insuficienţa accesului la informaţia de interes public*	Stabilirea unui termen exact la care trebuie prezentat raportul. Obligativitatea publicării pe pagina web a procuraturii şi a Parlamentului, în ediţii oficiale (Monitorul Oficial, Buletinul Procuraturii, Buletinul Parlamentului etc.)
12.	Art.32	Art.28 alin.(2): „...statutul procurorilor este reglementat prin lege”.	Nu este clar dacă Legea cu privire la Procuratură este unica care reglementează statutul respectiv şi ar putea fi presupusă necesitatea altei legi în domeniu	Norme de trimitere	Completarea textului cu formula „prezenta lege”.
13.	Art.33	Art.33 alin.(2): „...cînd legea prevede altfel...”	Legea cu privire la Procuratură este cea care reglementează situaţiile respective.	Norme de trimitere	Completarea textului cu formula „prezenta lege”
14.	Art.35	Art.35 alin.(2) lit. b): „...sau din formaţiuni politice...”	Legislaţia Republicii Moldova nu mai reglementează alte feluri de formaţiuni politice decît partidele. Existenţa textului ar putea fi interpretată şi pentru a restrînge dreptul la manifestaţii publice ale procurorilor.	*Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen*	Excluderea textului „.sau din formaţiuni politice.”
15.	Art.36	Art.36 alin.(1) lit. f) şi art.135 lit. c).„cunoaşte limba de stat”	Nivelul de cunoaştere nu este determinat, lipsa unor prevederi mai clare poate determina interpretări (neadmitere a unor candidaţi ce cunosc suficient, admiterea altora ce nu cunosc)	*Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive* *Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrativ*	Determinarea mai clară a nivelului de cunoaştere a limbii de stat
16.	Art.36	Art.36 alin.(1) lit.g) şi art.135 lit. d) : „este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea atribuţiilor”	Nu este clară modalitatea stabilirii aptitudinii medicale, dacă acestea sînt unice sau în dependenţă de postul în procuratură	*Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive*	A se determina o procedură mai clară pentru verificarea aptitudinii medicale, un tip anume de certificat medical, comisie specializată etc.
17.	Art.39	Art.39 alin.(2), lit.f) şi g). Art.54 lit.c)	Nu este clar stabilită forma certificatului şi a declaraţiei privind veniturile şi proprietatea.	*Lacune de drept* *Norme de trimitere*	Includerea trimiterilor la legislaţie concretă.
18.	Art.40	Art.40 alin.(1). Art.40 alin.(3), numirea adjuncţilor.	Anterior legislaţia nu permitea deţinerea de către aceeaşi persoană a mandatului de Procuror General decît pentru 2 termene consecutiv. În proiect respectiva limitare nu mai figurează. Nu este stabilit termenul pentru care sînt numiţi adjuncţii Procurorului General şi nici numărul maxim de mandate al acestora	*Lipsa unor termene concrete*	Stabilirea unor limitări a numărului de mandate deţinute şi a termenului mandatului adjuncţilor procurorului general
19.	Art.40	Art.40 alin.(7) Art.53 alin.(3).	Accesul în funcţia de judecător este reglementat de alte acte legislative şi dacă Parlamentul decide să acorde procurorilor asemenea drepturi, ele trebuie să fie prescrise anume în actele respective.	Concurenţa normelor de drept	Excluderea din art.40 a alin.(7) şi alin.(3) din art.53.
20.	Art.52	Art.52 alin.(2): „...poate fi degradat”	Se utilizează noţiunea „degradat”, în timp ce alte articole din text utilizează noţiunea „retrogradat”.	*Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen*	Unificarea termenilor
21.	Art.57	Art.57 alin.(5)	Nu este acordată posibilitatea desemnării unui procuror independent, la propunerea altor deputaţi decît Preşedintele Parlamentului, care poate fi interesat să numească o persoană ce ar disculpa Procurorul general, care este numit tot la propunerea Preşedintelui Parlamentului.	*Lipsa/insuficienţa mecanismelor de supraveghere şi control (ierarhic, intern, public)*	A se acorda posibilitate Consiliului Superior al procurorilor să propună Parlamentului respectivul procuror. A se acorda posibilitate oricărui deputat să propună o candidatură. A exclude Preşedintele Parlamentului din acest proces, ca persoană în conflict de interese.
22.	Art.61	Art.61 lit.b):	Încălcarea respectivă va fi dificil de apreciat, ar fi posibilă doar în cazul existenţei unei hotărîri judecătoreşti la temă.	Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii	Revizuirea textului, includerea necesităţii probării prin existenţa unor hotărîri judecătoreşti definitive pe cazuri similare
23.	Art.61	Art.61 lit.m)	Textul contravine art.60 alin.(2), care stabileşte că abaterile disciplinare sînt prevăzute exhaustiv de lege	Temeiuri neexhaustive pentru survenirea răspunderii	Excluderea textului de la lit.m) a art.61
24.	Art.62	Art.62: „În condiţiile legii”	Nu este precizată legea.	*Norme de trimitere*	A utiliza formula „în condiţiile prezentei legi”.
25.	Art.63	Art.63 alin.(5): „ ... dacă legea nu prevede alte termene”	Nu este precizată legea	*Norme de trimitere* *Lipsa unor termene concrete*	A utiliza formula „în condiţiile prezentei legi”. Stabilirea unor termene concrete
26.	Art.65	Art.65 alin.(2): „...în condiţiile legii”	Nu este precizată legea	*Norme de trimitere*	A utiliza formula „în condiţiile prezentei legi”.
27.	Art.65	Art.65 alin.(6): „în condiţiile legii”	Nu este precizată instanţa şi procedura contestării, presupunem că a fost vizată procedura de contencios administrativ.	*Norme de trimitere*	Completarea textului pentru a stabili procedura de examinare în contencios administrativ
28.	Art.66	Art.66 alin.(4) şi (5): „poate fi eliberat... în cazurile prevăzute în alin.(1) lit. f)”	Art.66 alin.(1) lit. f) prevede eliberarea din funcţie pe motivul necorespunderii funcţiei deţinute din cauza calificării insuficiente, fapt constatat în urma atestării. Conform art.42 alin.(7), procurorul General şi adjuncţii acestuia nu sînt supuşi atestării pe durata mandatului.	*Concurenţa normelor de drept*	Revizuirea dispoziţiilor contradictorii
29.	Art.67	Art.67 alin.(2): „...discreditează Procuratura sau compromit cinstea şi demnitatea de procuror.” Art.67 alin. (7): „...discreditează imaginea Procuraturii sau compromit titlul de procuror. ”	Formulările nu sînt unificate, permit interpretări contradictorii	*Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen*	Unificarea formulărilor
30.	Art.67	Art.67 alin.(8): „în instanţa de judecată”	Nu este precizată procedura contestării, presupunem că a fost vizată procedura de contencios administrativ.	*Norme de trimitere*	Completarea textului pentru a stabili procedura de examinare în contencios administrativ
31.	Art.68	Art.68 alin.(4): „Procurorul are dreptul la compensarea tuturor cheltuielilor efectuate în interes de serviciu.”	Nu este clar ce fel de cheltuieli pot fi compensate. Spre exemplu, în interes de serviciu poate fi cumpărată literatură de specialitate, tehnică birotică, automobile, alte bunuri.	*Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive* *Promovarea intereselor contrar interesului public*	Precizarea modalităţilor de compensare
32.	Art.71	Art.71 alin.(2): „...dar care nu depăşeşte salariul de funcţie al procurorului”.	În lege se utilizează noţiuni diferite: salariu de funcţie, plăţi lunare, retribuţia totală, salariul lunar. Interpretările privind cheltuielile financiare ar putea fi astfel abuzive.	*Utilizarea termenilor diferiţi cu referinţă la acelaşi fenomen*	Unificarea termenilor
33.	Art.74	Art.74 alin.(3)	Nu este argumentată necesitatea eliberării legitimaţiilor procurorilor demisionaţi şi pensionaţi, deoarece legitimaţia confirmă funcţia, iar cei demisionaţi sau pensionaţi nu au funcţii şi trebuie să deţină acte generale care le confirmă identitatea. Legitimaţiile astfel deţinute pot fi utilizate abuziv, cu scop de protecţie ş.a.	*Atribuţii excesive / contrare statutului* *Promovarea intereselor contrar interesului public*	Excluderea textului alin.(3) de la art.74
34.	Art.76	Art.76 alin.(1).	Formarea colegiului procuraturii doar din procurori nu este suficient de argumentată şi creează premise pentru promovarea şi conservarea intereselor de grup, limitează transparenţa şi controlul public. În majoritatea organelor colegiale ale autorităţilor publice sînt incluse şi persoane din afara acestor autorităţi şi această măsură este apreciată pozitiv, atît la nivel local, cît şi internaţional.	*Lipsa/insuficienţa transparenţei funcţionării autorităţilor publice*	Revizuirea textului pentru a include şi alte persoane în Colegiu, din afara sistemului (judecători, avocaţi, ONG-uri)
35.	Art.81	Art.81 alin.(3) lit.b). Art.116 alin.(1) lit.b).	Nu este determinată proporţia reprezentării dintre procuraturile teritoriale şi cele specializate	*Ambiguitatea procedurilor administrative*	Stabilirea unor proporţii de reprezentare
36.	Art.83	Art.83 alin.(1): „...pot fi respinse de ultimul”	Nu sînt stabilite motivele şi termenele de respingere	*Ambiguitatea procedurilor administrative* *Lipsa unor termene concrete*	Introducerea prevederilor despre motivarea respingerii, a termenelor de examinare
37.	Art.90	Art.90 alin.(2).	Membrii Consiliului pot fi influenţaţi şi ameninţaţi cu revocarea, deoarece nu este stabilită o majoritate calificată pentru deciderea revocării.	*Ambiguitatea procedurilor administrative*	Stabilirea unei majorităţi calificate pentru revocarea membrilor Consiliului.
38.	Art.97	Art.97: „în instanţa de judecată”	Nu este precizată procedura contestării, probabil că a fost vizată procedura de contencios administrativ.	*Norme de trimitere*	Completarea textului pentru a stabili procedura de examinare în contencios administrativ
39.	Art.105	Art.105: „Sancţiunea disciplinară se aplică procurorului pe o perioadă de 30 zile, dar nu mai mare de 6 luni de la data constatării abaterii disciplinare, fără a se lua în calcul timpul în care procurorul a fost bolnav sau s-a aflat în concediu, dar nu mai tîrziu de un an de la data comiterii ei.”	Textul este formulat ambiguu şi contradictoriu	*Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive*	Reformularea textului
40.	Art.114	Art.114 alin.(3): „Pe perioada de acţiune a sancţiunii disciplinare, persoana sancţionată nu beneficiază de nici un fel de sancţiuni.”	Textul este formulat ambiguu şi contradictoriu. Probabil că autorii au dorit să nu permită aplicarea stimulentelor, nu a sancţiunilor.	*Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive*	Substituirea noţiunii „sancţiuni” prin noţiunea „stimulente”. A se preciza dacă şi adaosurile salariale sînt vizate, sau numai premiile şi distincţiile.
41	Art.116	Art.116 alin.(3) şi art.118 alin.(1)	Textul se repetă	*Deficienţă de redactare*	Revizuirea corespunzătoare a textului

13. Concluzii

Proiectul de lege a fost promovat, examinat şi adoptat în procedură urgentă, fără asigurarea transparenţei şi participării publicului la procesul decizional respectiv
Documentul nu este suficient de argumentat, lipseşte expertiza compatibilităţii cu legislaţia comunitară, nu sînt prezentate informaţii despre luarea în consideraţie a recomandărilor experţilor internaţionali calificaţi în domeniu
Prevederile proiectului promovează un sistem închis al organelor procuraturii, fără posibilităţi de control public eficient
Prevederile documentului nu asigură suficiente garanţii pentru independenţa şi imparţialitatea procurorului;
O serie de prevederi ale proiectului conţin elemente de coruptibilitate şi pot fi aplicate abuziv, în interes privat sau corporativ neadecvat.

Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei

în sus