Dreptul la muncă poate fi afectat de corupţie? Noua lege a securităţii şi sănătăţii în muncă.

La emisiune participă: Domniţa Pagoni, Expert / jurist al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) Tatiana Mostovei, Şef Secţie Prevenire şi Interacţiune Civilă, Departamentul Prevenire, Analitică şi Programe Anticorupţie din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) Igor Ciloci, Inspector general de stat adjunct al Muncii din cadrul Inspecţiei Muncii.

ÎNTREBĂRI

1. În emisiunea precedentă am vorbit despre asociaţiile părinteşti din şcoli. Uneori, directorul impune profesorii, mort-copt, să adune de la elevi banii asociaţiei. Între director şi profesor există o relaţie de angajator-salariat. Nu ştiu dacă acesta e un exemplu bun, dar, dacă vorbim la modul general, dreptul la muncă poate fi afectat de corupţie şi în ce mod, dacă nu afectează dreptul la muncă al profesorilor ca în exemplul adus de mine? Vreau nişte răspunsuri scurte din partea invitaţilor de la CCCEC şi CAPC.

Tatiana MOSTOVEI: După cum am discutat la prima emisiune, corupţia afectează toate domeniile, toate drepturile şi libertăţile umane. Este evident că se afectează şi dreptul la muncă. Dacă directorul şcolii ar fi impus învăţătorii să adune bani suplimentari pentru procurarea cadourilor de ziua profesională, ziua de naştere, etc. Pentru a da o calificare corectă urmează să pornim de la noţiunea corupţie. Comportamentul directorului în exemplul dvs. nu constituie un act de corupţie.

Unul din cele mai des întîlnite acte conexe de corupţie legate de dreptul muncii este protecţionismul – protejarea unei persoane interesate la soluţionarea problemelor lor, acordarea de divers sprijin. – art. 174/17 CCA.

Domniţa PAGONI: Este important să delimităm cazurile de violare a legislaţiei muncii de cazurile de corupţie din domeniul raporturilor de muncă. De cele mai multe ori apelurile parvenite la LF CAPC 927979 se referă la nerespectarea legislaţiei muncii. Dacă acum 10 ani angajatorul dicta condiţiile de muncă aşa cum îi era convenabil, astăzi când pe piaţa muncii este insuficienţă de forţă de muncă există toate premizele pentru respectarea legislaţiei muncii.

În calitate de exemplu de acte de corupţie cele mai des întâlnite sunt următoarele:

  • Viitorul angajat dă mită pentru a se angaja în câmpul muncii (de regulă întâlnim asemenea cazuri în sectorul public)
  • Patronul firmei impune contabila să ţină dubla contabilitate.
  • Angajatul pretinde ca o parte din salariu să fie plătită la negru.

Trebuie să ţinem cont de faptul că raporturile de muncă sunt reglementate în primul rând pe codul muncii care prevede un singur temei juridic pentru apariţia unor asemenea raporturi. Deci, este vorba de contractul individual sau colectiv de muncă. În momentul în care în acest contract nu este expres stipulată obligaţiunea profesorului (angajatului) să adune banii asociaţiei, ultimul este în drept să refuze colectarea banilor. Însă cu părere de rău de cele mai multe ori administraţia liceului sau grădiniţei intimidează profesorii prin faptul că-i condiţionează să colecteze bani. Oricum refuzul profesorului în nici un caz nu poate constitui temei pentru concedierea acestuia sau sancţionarea disciplinară.

2. Puţini sunt cei care cunosc că, în cazul abuzurilor comise de către angajatori, salariaţii pot apela la o instituţie specială, Inspecţia Muncii. Folosindu-ne de prilejul că îl avem astăzi în calitate de invitat pe inspectorul general adjunct al acestei instituţii, dl Igor Ciloci, a-şi vrea să-l rog să ne spună ce este Inspecţia Muncii, în ce cazuri pot apela salariaţii la ea şi în ce mod?

Igor CILOCI: (conform înregistrării audio) 

3. Recent a intrat în vigoare o nouă lege a securităţii şi sănătăţii în muncă. De ce a fost necesară o asemenea lege şi prin ce îi ajută ea pe angajaţi?

Igor CILOCI: (conform înregistrării audio)

Domniţa PAGONI: Această lege stabileşte principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc sau neprevăzuţi, informarea, consultarea, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor..

Potrivit proiectului, angajatorul este investit cu responsabilităţi în domeniul prevenirii riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

Un element important al acestui sistem îl va constitui Comitetul Naţional Сonsultativ pentru Securitate şi Sănătate în Muncă, compus din reprezentanţii statului, patronatelor şi sindicatelor, care va avea drept obiectiv asigurarea consultării partenerilor sociali în problemele ce ţin de elaborarea, reexaminarea periodică şi realizarea politicii naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

4. Probabil vă întrebaţi cu toţii de ce discutăm relaţiile dintre salariat şi angajator la o emisiune despre corupţie? Astăzi încercăm să aflăm cînd abuzurile angajatorului înseamnă corupţie şi cînd acestea sunt încălcări ale legislaţiei muncii. Să discutăm în continuare pe baza unui exemplu de la linia fierbinte a CAPC 92-79-79:

Într-o zi, directorul unei întreprinderi i-a ordonat lemnarului să prelucreze nişte deşeuri lemnoase la ferestrăul electric (utilaj nelicenţiat). În timpul lucrului, o piesă s-a rupt şi angajatul a nimerit cu mâna dreaptă direct în lama ferestrăului, rămînînd într-o clipă fără două degete. Cu automobilul propriu, directorul l-a transportat pe angajat la Spitalul de Urgenţă, unde i-a fost acordat ajutorul medical. Aşa cum pacientul era în stare de şoc, medicii au fixat din spusele directorului că pacientul şi-ar fi amputat două degete în condiţii casnice şi i-au eliberat certificatul respectiv. După recuperare, directorul l-a impus pe angajat să semneze o cerere de concediere din proprie iniţiativă, deoarece, invalid fiind, oricum nu mai putea activa în calitate de lemnar. Desigur că nu i-a achitat nici o indemnizaţie pentru pierderea capacităţii de muncă, deoarece în certificatul medical nu era scris că trauma s-a produs la locul de muncă.

Vreau să ştiu mai întîi părerea invitatului nostru de la CCCEC, a admis directorul din acest exemplu nişte fapte de corupţie sau conexe corupţiei?

Tatiana MOSTOVEI: Dacă directorul, indiferent de forma organizatorico-juridică a întreprinderii, a interesat medicul în eliberarea certificatului, promiţîndu-i sau ferindu-i ceva sau, abuzînd de funcţia deţinută a nimicit sau a modificat unele documente, acte – atunci vorbim despre un act de corupţie sau act conex de corupţie.
Am înţeles poziţia Dnei Mostovei, dar vreau să aflu ce s-a întîmplat aici din punctul de vedere al legislaţiei muncii, dle Ciloci? Ce ar fi putut face salariatul, sau ce ar fi trebuit să facă angajatorul potrivit legii noi?

Igor CILOCI: (conform înregistrării audio)

5. Un alt exemplu de la linia fierbinte a CAPC 92-79-79:

Apelanta susţine că administraţia fabricii unde activează încalcă legislaţia muncii: angajaţii întreprinderii sînt impuşi să lucreze supra program pînă la 12 ore pe zi. Condiţiile de muncă sînt dificile, căldura insuportabilă.

Dacă vreţi să ştiţi părerea mea, cred că deseori omul bucuros că a găsit un loc de muncă, din frică să nu-l piardă, nu se mai adresează angajatorului cu nici un fel de cereri sau plîngeri – rabdă tot! Dar vreau să aflu, care sunt, pînă la urmă, obligaţiile angajatorului conform noii legi?

Domniţa PAGONI: Această lege este utilă pentru acele domenii de muncă în care există riscuri sporite în materie de securitatea muncii cum ar fi de exemplu şantierele de construcţie, munca în fabrici, uzine etc. Capitolul III (art. 10 – 20) al legii este consacrat obligaţiilor angajatorului referitor la securitatea şi sănătatea lucrătorilor. Astfel, în cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale, asigurarea informării şi instruirii, precum şi asigurarea organizării şi mijloacelor necesare. Aceleaşi obligaţii sunt prevăzute şi de art.10 şi 232 ale Codului muncii. În momentul în care salariaţii sau comitetul sindical consideră că aceste obligaţiuni nu sunt onorate, poate fi sesizată inspecţia muncii care este organul abilitat să sancţioneze în acest sens angajatorii.

6. Ce trebuie să faci dacă îţi sunt încălcate drepturile tale la locul de muncă?

Igor CILOCI: (conform înregistrării audio)