Corupţia în administraţia publică locală

La emisiune participă: Radu Jigău, Expert / jurist al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Octavian Rău, Inspector principal în Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), Vadim Smîntînă – Şef adjunct al Direcţiei analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor din cadrul Ministerului Administraţiei Publice Locale.

INTRODUCERE:
Acum două săptămîni în urmă am discutat o temă similară, „Corupţia în administraţia publică locală împiedică soluţionarea problemelor cetăţenilor?”. Atunci discutasem despre principalele metode de corupere a funcţionarilor din autorităţile publice locale, despre eforturile ministerului administraţiei publice locale şi ale CCCEC de a combate corupţia în primării şi consiliile locale şi am discutat chiar şi nişte exemple concrete luate de la linia fierbinte a CAPC 92-79-79. Deoarece tema dată a trezit un interes viu din partea Dvs, a ascultătorilor, aţi trimis mai multe mesaje şi mulţi dintre Dvs au telefonat la linia fierbinte a CAPC în cadrul acelei emisiuni, am hotărît să revenim la această temă: Corupţia în administraţia publică locală.

ÎNTREBĂRI:

1. Aş vrea să aflu mai întîi de la invitaţii noştri de astăzi ce cred ei, care sînt motivele de apariţie a corupţiei în administraţia publică locală? De ce se dă mită în primării şi consiliile locale şi cine este iniţiatorul de cele mai multe ori: funcţionarul sau cetăţeanul?

Octavian RĂU: Desigur, practica demonstrează că în relaţiile cetăţean – funcţionar public, în marea majoritate a cazurilor, iniţiator al actelor de corupţie este cetăţeanul, care, urmărind anumite interese provoacă funcţionarul la exercitarea obligaţiunilor de serviciu, contra unor recompense de cele mai multe ori financiare.

Însă nu trebuie să uităm şi de situaţiile în care cetăţeanul lipseşte ca subiect în atare relaţii. Aici eu mă refer la situaţiile în care funcţionarul din cadrul Primăriei favorizează anumite interese personale.

În ceea ce priveşte motivele săvîrşirii actelor de corupţie acestea sînt diverse, însă, în rezultat final toate se reduc la unul singur: urmărirea unui beneficiu, atît din partea cetăţeanului, cît şi din partea funcţionarului şi dobîndirea necondiţionată a acestui beneficiu.

Radu JIGĂU: Credem ca iniţiatorii de cele mai multe ori sunt funcţionarii care activează în cadrul primăriilor şi a consiliilor locale, care datorită funcţiei pe care o deţin şi puterii sale decizionale determină cetăţenii să oferire funcţionarului careva remuneraţii, avantaje pentru ca acesta să fie motivat la luarea unei decizii. Nu rareori funcţionarul intenţionat creează obstacole în soluţionarea unei probleme a cetăţeanului pentru ca acesta din urmă să fie obligat să apeleze la executor pentru ca acesta să urgenteze sau să soluţioneze cererea cetăţeanului, desigur că această intervenţie a funcţionarului nu se va face gratis.

2. Eu totuşi cred că chiar dacă de multe ori cetăţeanul are iniţiativa de a oferi bani funcţionarilor din primărie, există şi multe cazuri cînd oamenii ar vrea să se plîngă pe aceşti funcţionari şi să vadă funcţionarul corupt atras la răspundere. Ei, ar vrea ei, dar se tem! Se tem pentru că reprezentanţii autorităţilor publice locale sunt cei care deţin puterea la nivel local, şi dacă aceşti funcţionari ar afla, vor găsi modalităţi de a se răzbuna. De aici, următoarea mea întrebare: dacă cetăţeanul nu doreşte să conlucreze deschis cu organele de drept, există alte modalităţi legale de documentare a cazurilor de corupţie în administrația publica locală?

Octavian RĂU: În cazul în care avem un caz de dare sau luare de mită, conlucrarea cetăţeanului cu Centrul este dictată de legislaţia în vigoare şi anume în primul rînd de art. 8 al Legii cu privire la activitatea operativă de investigaţie care prevede că controlul acelor bani care cetăţeanul urmează ai transmite funcţionarului se efectuează numai la cererea persoanei. Aici societatea civilă trebuie să înţeleagă rolul ei important în procesul de combatere al corupţiei.

Însă sînt cazurile de exces de putere, abuz de serviciu şi alte infracţiuni conexe actelor de corupţie, în care, fiind prejudiciate interesele publice, Centrul întreprinde acţiuni concrete de documentare şi prevenire a acestora fără a fi necesare cereri din partea cetăţenilor.

3. Să luăm acum nişte exemple din practica CCCEC, după care o să rog invitaţii să le comenteze, şi în special Dl Octavian Rău ne va explica în ce mod a lucrat CCCEC asupra lor şi care au fost rezultatele.

- Primarul a acceptat ca un SRL să privatizeze un teren aferent unei construcţii inexistente, pentru a diminua costul terenului cu cel puţin 30 % şi pentru a evita astfel organizarea licitaţiei. Directorul firmei este rudă cu primarul.

Un funcţionar din cadrul unei primării a admis intenţionat ca o firmă să construiască un bloc locativ multietajat cu abateri de la proiect, astfel încît în momentul dării în exploatare a clădirii să aibă pretext să solicite directorului firmei care a efectuat construcţia să-i achite suma de 10.000 euro pentru a semna procesul verbal de dare în exploatare a clădirii, fără indicarea deficienţelor.

Dle Octavian Rău, cum a lucrat CCCEC în aceste cazuri şi ce rezultate aţi obţinut?

Octavian RĂU:
Exemplul 1: decizie de condamnare. Abuz de serviciu, a fost încălcat prevederile art. 4. p.9 a Legii cu privire la preţul normativ şi modul de vînzare cumpărare al pămîntului.

Exemplul 2: decizie de condamnare. Corupere pasivă.

4. Se zice că „puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut”. Aşa cum spuneam mai devreme, în comunităţile lor, primarii şi consilierii locali reprezintă puterea la nivel local. Pentru rezolvarea problemelor comunităţii şi ale cetăţenilor, primarii emit dispoziţii, iar consiliile locale adoptă decizii. Mă întreb dacă cetăţenii nu recurg la coruperea funcţionarilor respectivi pentru a obţine anumite decizii şi dispoziţii favorabile lor? Vreau să ştiu care este valoarea acestor acte emise şi adoptate de administraţia publică locală prin stimulare corupţională?

Radu JIGĂU: Cetăţeanul trebuie să conştientizeze că orice act emis cu încălcarea normelor de drept este lovit de nulitate fie absolută sau parţială. Actele emise de primar şi deciziile consiliilor locale sunt supuse unei verificări atît de către Ministerului Administraţiei Publice Locale prin subdiviziunile sale teritoriale cît şi de către CCCEC. Astfel, în cazul în care actul emis de către administraţia publică locală contravine prevederilor legale sau aduce prejudicii statului sau unui cetăţean organele de control sunt îndrept să se adreseze, în condiţiile legii, în instanţa de judecată pentru anularea actului fraudulos. Din aceste considerente prin achitarea sau favorizarea funcţionarului pentru soluţionarea unei probleme cetăţeanul nu-şi soluţionează mai rapid problema ba din potriva el îşi creează mai multe probleme.

Vadim SMÎNTÎNĂ: (conform înregistrării audio)

Octavian RĂU: La acest capitol vreau să remarc faptul că conform legislaţiei în vigoare, şi anume prevederilor Codului Civil, actele juridice dolosive, încheiate pe cale criminală sînt lovite de nulitate. Şi în toate cazurile de corupţie Centrul în comun cu Procuratura Anticorupţie iniţiază acţiuni civile de anulare a actelor administrative şi repararea prejudiciului cauzat.

5. După cum am văzut, actele primăriilor şi consiliilor locale pot fi purtătoare de anumite interese coruptibile. Ştiu că Ministerul Administraţiei Publice Locale are nişte structuri teritoriale de control al actelor administraţiei publice. Dle Smîntînă, cu ce se ocupă aceste structuri şi reuşesc ele să depisteze nişte manifestări de corupţie în actele autorităţilor locale? Care sînt concluziile Ministerului din efectuarea acestor controale?

Vadim SMÎNTÎNĂ: (conform înregistrării audio)

6. Ce credeţi despre cazurile de utilizare a "resurselor administrative" în scopuri personale de către funcționarii primăriei?

Vadim SMÎNTÎNĂ: (conform înregistrării audio)

Octavian RĂU: Sînt acţiuni de delapidare a proprietăţii publice şi dacă anterior am vorbit despre formele de corupţie, iată acest exemplu şi este una din formele de săvîrşire a actelor de corupţie.

7. Ce trebuie să facă radioascultătorii noştri cărora în primărie sau în consiliul local li se cer bani pentru a le soluţiona o problemă?

Radu JIGĂU: Dacă primarul sau un consilier local pretinde bani pentru rezolvarea unei probleme pe care aceştia sunt obligaţi în mod legal să o soluţioneze cetăţeanul trebuie să se adreseze organelor de drept şi să nu se conformeze „cerinţelor” lucrătorilor primăriei sau a consilierilor. De asemenea, el poate apela la una din liniile fierbinţi ale CCCEC şi MAI sau la linia fierbinte a CAPC 92-79-79.

Octavian RĂU: Necondiţionat să sesizeze Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei sau un alt organ de ocrotire al normelor de drept.