Corupţia în vamă

La emisiune participă: Radu Jigău, Expert / jurist al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Vsevolod Ivanov, Procuror, Şeful serviciului investigaţii anticorupţie în cadrul Procuraturii anticorupţie, Alexandru Morărescu, Şeful Direcţiei Securitate Internă a Serviciului Vamal.

INTRODUCERE:

În una din emisiunile precedente am discutat o temă legată de taxele ilegale colectate de şoferii rutelor internaţionale de la pasageri sub pretextul facilitării trecerii în vamă. Atunci am abordat tangenţial şi problema corupţiei în rîndul lucrătorilor vamali, însă accentul principal a fost pe acţiunile transportatorilor. Astăzi însă, am decis să revenim la problema corupţiei legate de trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova. Aşadar, tema emisiunii de astăzi este „Corupţia în vamă”.

ÎNTREBĂRI:

1. De multe ori, la punctele de trecere a frontierei apar anumite situaţii de corupţie, cînd conducătorii auto, transportatorii sau chiar cetăţenii sînt nevoiţi să achite nişte plăţi ce nu sînt argumentate legal, plăţi care merg direct în buzunarele unor funcţionari de la vamă. Care sînt motivele apariţiei corupţiei la punctele de trecere a frontierei?

Radu JIGĂU: De cele mai multe ori iniţiatorii corupţiei la punctele de trecere a frontierei de stat sunt însuşi lucrătorii vamali. Motivul apariţiei corupţiei în vamă este tărăgănarea efectuării verificărilor şi deseori această fiind creată intenţionat de către lucrătorii vamali pentru a determina cetăţeanul să ofere careva recompense pentru a trece mai rapid frontiera de stat. Desigur nu numai vameşii pot fi învinuiţi în situaţia creată de la punctele de trecere a frontierei de stat, deseori cetăţenii propun careva remuneraţii pentru a nu fi supuşi controlului din partea lucrătorului vamal. Această nedorinţă se datorează fie că au careva bunuri ce nu doresc să le declare sau poate doresc să nu achite toate taxele vamale etc. Cert este însă că atît cît există cerere există şi ofertă.

Vsevolod IVANOV: Lipsa conştiinţei civice, nihilismul juridic sînt factorii principali ce generează fenomenul corupţiei. Alt factor este lipsa unui mecanism eficient de control al activităţii vameşilor în exerciţiul funcţiunii, ce face imposibilă eradicarea actelor de corupţie flagrante.

Alexandru MORĂRESCU: (conform înregistrării audio)

2. Tema noastră de astăzi nu este corupţia lucrătorilor vamali, ci corupţia în vamă. De aici următoarea mea întrebare la care vreau un răspuns de la invitaţii noştri: doar angajaţii Serviciului vamal sînt afectaţi de flagelul corupţiei ori şi alte persoane care exercită diverse funcţii în punctele de trecere a frontierei: grăniceri, agenţii de supraveghere a transporturilor etc.? De fapt, cine are dreptul să activeze în locul pe care noi îl numim „vamă” şi ce atribuţii au aceste persoane?

Radu JIGĂU: Se poate spune că toţi ce activează la punctele de trecere a frontierei de stat sunt afectaţi de flagelul corupţiei atît vameşii cît şi grănicerii lucrătorii bancari etc.

Alexandru MORĂRESCU: (conform înregistrării audio)

3. Să examinăm acum nişte exemple de la Linia fierbinte a CAPC, şi o să-i rog pe invitaţi să le comenteze:
Un şofer de TIR a apelat pentru a comunica următoarele: de fiecare dată cînd trece hotarul vameșii solicită de la el cîte 50 de lei pentru a nu-i face probleme. Nu are nici o importanţă dacă actele sînt în regulă sau nu, 50 de lei este taxa pentru a fi scutit de verificări lungi şi neîntemeiate...

Un şofer de microbuz care face naveta în Italia a telefonat pentru a comunica că la vama Cahul este obligat de fiecare dată să achite cîte 200 de Euro. Cunoaşte numele vameşului şi că acesta deţine 3 apartamente şi cîteva maşini personale, dar nu doreşte să colaboreze deschis cu organele de drept.

Un transportator a telefonat pentru a comunica că, în august, la trecerea frontierei prin punctul vamal Leuşeni, lucrătorul vamal l-a informat că nu poate intra în ţară pentru că i s-a defectat calculatorul. După mai multe ore de aşteptare, vameşul s-a apropiat şi a solicitat suma de 100 de Euro pentru a-l lăsa să treacă. Iniţial, persoana a refuzat, însă după 6 ore de aşteptare a cedat şi a transmis banii solicitaţi. La plecare, vameşul i-a dat persoanei şi numărul său de telefon mobil, pe care acesta să-l folosească dacă va mai avea nevoie sau dacă va avea probleme pe drum.

Cum comentaţi?

Vsevolod IVANOV: Legea procesual penală ne obligă să examinăm cazul invocat, însă prezenţa probelor indirecte nu sunt suficiente pentru al diferi pe colaboratorul vamal justiţiei. Mai real este sesizarea conducerii Serviciului Vamal şi sancţionarea disciplinară a vameşului, momente care pot să le investigheze atît Procuratura cît şi serviciul securitate internă a Serviciului vamal.

Alexandru MORĂRESCU: (conform înregistrării audio)

4. Ce măsuri întreprinde Serviciul Vamal pentru a preveni şi combate corupţia în cadrul structurilor sale? Ce ar mai trebui de făcut pentru a exclude aşa situaţii?

Alexandru MORĂRESCU: (conform înregistrării audio)

5. Dacă cetăţeanul nu doreşte să conlucreze deschis cu organele de drept sau cu securitatea internă a Serviciului Vamal, altfel spus, dacă persoana doreşte să transmită informaţii în condiţii de anonimat, cum se procedează, se examinează asemenea informaţii sau nu? Ce protecţie se acordă cetăţenilor care comunică cazuri de corupţie?

Vsevolod IVANOV: Fiind responsabil de linia fierbinte 257 407 a Procuraturii Anticorupţie întîlnesc zi de zi acest fenomen cînd cetăţeanul doreşte să păstreze anonimatul. Acest fapt nu împiedică înregistrarea sesizărilor privind încălcările de lege şi examinarea lor ulterioară. Totodată, în cazul participării active a denunţătorului şansele de documentare a unei infracţiuni de corupţie sînt mai mari. Referitor la protecţia acordată cetăţenilor care comunică cazuri de corupţie este de menţionat că aceştia beneficiază de protecţie în condiţiile Legii nr.105 din 16.05.2008 „Cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal”. Legea nominalizată asigură securitatea participanţilor la procesul penal a căror viaţă, integritate corporală, libertate ori proprietate sînt ameninţate ca urmare a faptului că deţin date pe care au acceptat să le furnizeze organelor judiciare şi care constituie probe concludente cu privire la săvîrşirea unor infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave.

Alexandru MORĂRESCU: (conform înregistrării audio)

6. Dacă Direcţia securitate internă a Serviciului Vamal este sesizată despre careva probleme pe care le creează neîntemeiat vameşii la punctele vamale, cît de repede şi cum pot interveni aceştia pentru a documenta cazul şi a-l soluţiona?

Alexandru MORĂRESCU: (conform înregistrării audio)

7. Acum aş vrea să aflu de la Dl Ivanov, dacă Procuratura anticorupţie a avut dosare penale în privinţa colaboratorilor vamali şi dacă da, care a fost soarta vameşilor din acele dosare?

Vsevolod IVANOV: Pe parcursul anului 2008 Procuratura Anticorupţie a investigat şi investighează mai multe cazuri din compartimentul infracţiunilor de corupţie comise de colaboratorii vamali. De exemplu, în prezent se investighează cazuri de implicare a vameşilor în contrabanda cu mărfuri. Arealul infracţiunilor comise sunt de ordinul corupere pasivă, depăşirea atribuţiilor de serviciu, neglijenţa etc. Vameşii diferiţi justiţiei au fost condamnaţi la diferite pedepse penale (închisoare, amendă), însă cel mai important pentru Stat că ei sunt privaţi conform sentinţei de dreptul de a ocupa funcţii publice pe termene de la 2 pînă la 5 ani.

8. Ce trebuie să faci dacă lucratorul vamal sau alte persoane cer bani „pentru a nu avea probleme sau pentru trecerea frontierei?

Radu JIGĂU: Dacă persoane ce exercită diverse funcţii în punctele de trecere a frontierei pretinde bani pentru rezolvarea unei probleme pe care aceştia sunt obligaţi în mod legal să o soluţioneze cetăţeanul trebuie să se adreseze organelor de drept şi să nu se conformeze „cerinţelor” acestora. De asemenea, el poate apela la una din liniile fierbinţi ale CCCEC şi MAI sau la linia fierbinte a CAPC 92-79-79.

Vsevolod IVANOV: Apelăm la conştiinţa civică a concetăţenilor, şi după posibilitate apelaţi imediat la telefonul liniei fierbinţi al Procuraturii Anticorupţie 257 407 sau 257 408.

Alexandru MORĂRESCU: (conform înregistrării audio)