Declararea veniturilor şi averilor funcţionarilor este o modalitate eficientă de prevenire şi combatere a corupţiei în Republica Moldova?

La emisiune participă: Corneliu Gurin, Expert / jurist al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Mihai Şişcanu, Şef de secţie în cadrul Direcţiei generale anticorupţie din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC).

INTRODUCERE

Ieri a fost anunţat rezultatul sondajului Indicele Perceperii Corupţiei 2008, conform căruia, în pofida eforturilor considerabile depuse de autorităţi şi asistenţa internaţională specializată, Republica Moldova a înregistrat un progres foarte modest faţă de anul trecut. Iar în opinia cetăţenilor, printre factorii principali care duc la răspîndirea corupţiei este numită „îmbogăţirea rapidă a celor aflaţi la putere”, circa 40 la sută din chestionaţi cred anume aşa.

ÎNTREBĂRI:

1. Încă Honore de Balzac zicea: „În spatele fiecărei averi agonisite se ascunde o crimă”. Este valabilă această maximă şi acum? Sînt „legale” averile demnitarilor noştri?

Corneliu GURIN: Tot Balzac zicea „Cu cît „averea este obţinută prin mijloace mai ilegale, cu atît oamenii ţin mai mult la ea”.

Nu ar fi corect să spunem că ar fi obţinute ilegal toate averile demnitarilor şi funcţionarilor, chiar şi atunci cînd acestea depăşesc valoarea salariilor pe care le primesc.

De fapt, avem o normă constituţională care spune expres că: „Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată, iar caracterul licit al dobîndirii se prezumă”. În opinia organelor de drept, anume această normă creează impedimente pentru combaterea corupţiei şi confiscarea averilor a căror provenienţă nu este probată. Personal, nu sînt de acord cu această teorie: problema rezidă în responsabilitate difuză, în transparenţă redusă şi lipsa mecanismelor funcţionale eficiente, în lipsa voinţei politico-administrative ferme.

Mai vreau să spun că în opinia cetăţenilor, printre factorii principali care duc la răspîndirea corupţiei este numită „îmbogăţirea rapidă a celor aflaţi la putere”, circa 40 la sută din chestionaţi crede anume aşa. E o cifră importantă.

Mihai ŞIŞCANU: Constituţia Republicii Moldova garantează tuturor cetăţenilor, inclusiv demnitari, dreptul la proprietatea privată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă, iar averea dobîndită licit nu poate confiscată, decît în cazul în care se constată că persoana este vinovată de săvîrşirea unei infracţiuni sau contravenţii printr-o hotărîre judecătorească definitivă.

2. În general, funcţionarii pot avea averi şi venituri, altele decît cele provenite din salariu şi remunerările de la locul de muncă?

Corneliu GURIN: Legea serviciului public interzice funcţionarului să desfăşoare nemijlocit activitate de întreprinzător ori să înlesnească, în virtutea funcţiei sale, activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice în schimbul unor recompense, servicii, înlesniri.

Legea despre statutul deputatului spune că mandatul de deputat este incompatibil cu exercitarea oricărei alte funcţii remunerate, inclusiv a funcţiei acordate de un stat străin sau organizaţie internaţională, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice desfăşurate în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.

Constituţia spune că funcţia de membru al Guvernului şi calitatea de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.

Există posibilităţi de obţinere a unor venituri legale şi din alte surse decît locul de muncă de bază (citirea lecţiilor, activitate didactică, ştiinţifică, scrierea cărţilor, a unor programe la calculator etc.), există dreptul la moştenire, dreptul de a cumpăra hîrtii de valoare, de a juca la bursă etc.

Dar: toate veniturile şi averile trebuie să fie declarate, astfel încît administraţia, colegii, organele abilitate şi publicul la general să se convingă că acel funcţionar într-adevăr a obţinut legal veniturile ce îi permit să aibă anumite bunuri şi că nu a obţinut aceste bunuri pe căi oculte, din activităţi ilicite, şi profitînd de funcţia deţinută.

Mihai ŞIŞCANU: Suplimentar la salariu şi remunerările de la locul de muncă, funcţionarii mai pot obţine venituri din activitatea pedagogică, ştiinţifică şi de creaţie, din activitatea de reprezentant al statului în societăţile comerciale, din depunerile la instituţiile financiare, din valori mobiliare, imobiliare şi cote de participare în capitalul agenţilor economici. Legea serviciului public nr. 443 stabileşte restricţiile funcţionarului public şi totodată îl obligă să depună declaraţie cu privire la venituri şi proprietăţi în condiţiile prevăzute de lege.

3. Chiar toţi funcţionarii trebuie să declare veniturile şi averile, care sînt subiecţii pe care legea îi obligă să întocmească declaraţii şi cînd trebuie acestea făcute?

Corneliu GURIN: Legea prevede că trebuie să declare veniturile şi averile:

a) Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii, membrii Guvernului, judecătorii Curţii Constituţionale, Curţii Supreme de Justiţie, Curţilor de apel, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii, Procurorul General, procurorii şi adjuncţii acestora, membrii Curţii de Conturi, membrii Consiliului de administraţie a Băncii Naţionale a Moldovei, membrii Consiliului de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, avocaţii parlamentari, Preşedintele Comisiei Electorale Centrale şi adjuncţii lor (permanenţi), şeful şi adjuncţii şefului Aparatului Guvernului, şefii oficiilor teritoriale ale Aparatului Guvernului, conducătorii autorităţilor administraţiei publice locale;

b) viceminiştrii, directorii departamentelor, centrelor şi adjuncţii acestora, şefii serviciilor de stat şi adjuncţii acestora, şefii punctelor vamale şi adjuncţii acestora, directorii agenţiilor de stat şi independente şi adjuncţii acestora, directorul Camerei de licenţiere şi adjuncţii acestuia, viceprimarii, vicepreşedinţii raionului;

c) conducătorii, adjuncţii acestora, în instituţia publică, în întreprinderea de stat sau municipală, în societatea comercială cu capital de stat majoritar, în instituţia financiară cu capital de stat total sau majoritar, consilierii locali;

d) alţi funcţionari publici.

Mai trebuie să declare veniturile şi averile candidaţii la funcţii publice, în Codul electoral au fost introduse modificări care obligă să prezinţi nişte declaraţii la organul electoral care înregistrează candidaţii.

Şi este interesant că asemenea modificări ar putea da roade. Spre exemplu, în iunie 2007, în timpul campaniei pentru alegerea Primarului capitalei, a fost primită o informaţie despre unul din candidaţi. Vecinul acestuia comunica despre faptul că respectivul nu a indicat în declaraţie nici măcar domiciliul său real, că acesta a cumpărat recent imobilul şi îl vede dimineaţa şi seara ieşind/intrînd pe poartă la volanul unui automobil Jeep şi dacă nu era campania electorală nici nu ştia cine e respectivul, credea că vreun bussinesman. Iar pentru că l-a văzut şi s-a documentat, a constatat că în declaraţia despre avere a funcţionarului nu este indicată casa de pe strada respectivă şi că tipul respectiv în general, mai că nu stă la gazdă şi abia de reuşeşte să se întreţină. Ei, pînă la urmă acel candidat nu a mai fost ales.

Mihai ŞIŞCANU: Subiecţii declarării veniturilor şi a proprietăţii sînt stipulaţi în Legea nr. 1264, privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. Începînd cu Preşedintele Republicii Moldova, deputaţi, membrii Guvernului, judecători, procurori şi alte categorii de funcţionari nominalizaţi în art. 3 al Legii date, sînt obligaţi să-şi declare veniturile şi proprietatea în termen de 20 de zile de la data numirii sau alegerii în funcţie, În cazul funcţiilor eligibile, care presupun validarea mandatului, depunerea declaraţiei se face anterior validării. Declaraţia urmează a fi actualizată anual, pînă la data de 30 ianuarie a anului următor. La încheierea mandatului sau la încetarea activităţii, subiecţii declarării menţionaţi în lege sînt obligaţi să depună o nouă declaraţie cu privire la veniturile şi proprietatea pe care o deţin la acea dată.

4. Ce trebuie să conţină o declaraţie de venituri şi averi? E obligatorie indicarea informaţiei numai despre veniturile şi averea funcţionarului ori şi a membrilor familiei acestuia? Cum se face estimarea valorii bunurilor?

Corneliu GURIN: Persoanele care cad sub incidenţa legii trebuie să declare:

a) veniturile, obţinute pe parcursul ultimului an de activitate;
b) bunurile mobile (mai mari de 50 mii lei) şi imobile de toate tipurile, acumulate la data depunerii declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate;
c) angajamentele financiare;
d) cota-parte a valorilor mobiliare în capitalul agenţilor economici.

Declaraţia trebuie să cuprindă informaţii şi date despre veniturile şi bunurile proprii, veniturile şi bunurile comune şi cele ce aparţin soţiei (soţului), precum şi cele ale copiilor minori şi ale persoanelor aflate la întreţinerea depunătorului declaraţiei. Va conţine şi informaţiile privind actele de înstrăinare a proprietăţii cu orice titlu (contra plată sau gratuit), făcute în timpul exercitării mandatului sau a atribuţiilor de serviciu.

Mihai ŞIŞCANU: Declaraţia despre venituri şi proprietăţi se face în scris pe propria răspundere a declarantului. Formularul declaraţiei, aprobat prin Legea nr.1264, cuprinde informaţii şi date despre veniturile şi bunurile proprii, precum şi cele ce aparţin soţiei sau soţului, după caz, ale copiilor minori şi ale persoanelor aflate la întreţinerea depunătorului declaraţiei. Evaluarea proprietăţii se efectuează prin indicarea valorii menţionate în contractele de înstrăinare, schimb, donaţie, moştenire, privatizare şi a altor documente care certifică provenienţa proprietăţii.

5. Legislaţia prevede şi verificarea declaraţiilor, cînd şi cum se realizează aceste verificări? Au fost cazuri de depistare a neregulilor şi cu ce s-au soldat acestea?

Mihai ŞIŞCANU: Legea nr. 1264 stabileşte, că comisiile abilitate să primească şi să păstreze declaraţiile efectuează controlul prealabil, care constă în verificarea corectitudinii completării declaraţiilor şi prezentării informaţiei şi datelor expuse în ele în volum deplin şi a exactităţii acestora. În cazul depistării, în procesul controlului prealabil, a elementelor componente ale unor încălcări, inclusiv infracţiuni, comisiile înaintează materialele spre examinare Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Centrul efectuează controlul de facto al declaraţiilor, care constă în confruntarea informaţiei şi datelor expuse în declaraţie cu informaţia şi documentele de care dispun autorităţile publice competente. Eschivarea de la prezentarea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate sau indicarea intenţionată în declaraţie a datelor incorecte de către persoanele obligate să o prezinte constituie infracţiune prevăzută de art. 330 indice 1 Cod penal. CCCEC în comun cu Procuratura Anticorupţie au depistate asemenea încălcări, care s-au soldat cu pornirea urmăririi penale.

6. Ce este necesar pentru ca Legea să funcţioneze, ca declaraţiile să fie credibile, iar cetăţenii să cunoască ce stare materială au cei care diriguiesc treburile şi serviciile publice?

Corneliu GURIN: Se impun de urgenţă o serie de măsuri hotărîte:

Revizuirea cadrului legislativ şi normativ privind evaluarea imobilelor, administrarea fiscală, stabilirea mecanismelor ce vor asigura corectitudinea impozitării, a tranzacţiilor cu bunuri (mobile şi imobiliare).

Revizuirea cadrului legislativ şi normativ privind declararea şi controlul veniturilor şi averilor demnitarilor:

  • revizuirea modelului declaraţiilor, asigurarea prezentării informaţiilor depline despre averile, veniturile, cheltuielile şi circulaţia anuală a bunurilor valoroase;
  • respectarea strictă a termenelor de prezentare a declaraţiilor;
  • publicitatea plenară a informaţiilor din declaraţii, inclusiv plasarea pentru acces liber (Internet);
  • verificarea minuţioasă şi calitativă a declaraţiilor, revizuirea modului de formare şi activitate a comisiilor abilitate cu acest drept (examinarea posibilităţii creării unor instituţii
  • specializate de verificare a probităţii şi integrităţii demnitarilor sau candidaţilor la funcţii publice, cu participarea persoanelor publice, independente);
  • confruntarea datelor din declaraţii cu alte informaţii deţinute de instituţiile publice abilitate (Inspectoratul Fiscal, MDI, Serviciul vamal, organele cadastrale etc.);
  • crearea posibilităţilor de urmărire consecutivă a informaţiilor prezentate;
  • reglementarea specială a mecanismelor de verificare şi confruntare aleatorie a unor declaraţii.

Revizuirea cadrului legislativ privind declararea deplină a veniturilor şi averilor de către concurenţii electorali, publicarea acestor declaraţii de către organele electorale şi acordarea dreptului publicului de a se expune asupra corectitudinii lor (cu ulterioară verificare de către organele electorale, alte organe abilitate).

Revizuirea reglementărilor ce stabilesc sancţiuni pentru încălcarea termenelor şi procedurilor de depunere a declaraţiilor, de publicare a acestora. Înăsprirea sancţiunilor pentru abateri repetate şi grave. Informarea plenară a opiniei publice despre cazurile concrete de încălcare a legislaţiei, sancţiunile aplicate persoanelor culpabile.

Crearea unui mecanism de monitorizare independentă a veniturilor şi cheltuielilor demnitarilor publici.

Este imperios necesară luarea de atitudine publică a Comisiei centrale de control a declaraţiilor, precum şi a unor reprezentanţi ai autorităţilor centrale, care ar recunoaşte imperfecţiunea reglementărilor actuale, ar explica opiniei publice cauzele producerii confuziilor şi ar da asigurări că se vor implica serios în redresarea situaţiei.