Corupţia în rîndurile poliţiei rutiere

La emisiune participă: Domniţa Pagoni, Expert / jurist al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Andrei Balan, Procuror, Şef al serviciului exercitare a urmăririi penale din cadrul secţiei combaterea corupţiei a Procuraturii Anticorupţie, Nicolae Vasilişin, Şef al Direcţiei Poliţiei Rutiere a MAI, locotenent-colonel de poliţie.

INTRODUCERE:

În primăvara acestui an, subdiviziunea specializată a MAI – Poliţia Rutieră a fost criticată dur de către conducerea ţării şi s-a procedat la reforme cardinale în cadrul structurii, inclusiv reducerea personalului şi reatestarea celor rămaşi. Măsurile respective au fost determinate de informaţia privind activitatea angajaţilor PR şi implicarea acestora în acte de corupţie. Ulterior, MAI a raportat despre măsurile ce au fost luate şi este interesant să discutăm dacă efectul acestora se simte în practica cotidiană.

ÎNTREBĂRI:

1.Sondajele de opinie atestă o neîncredere foarte mare a cetăţenilor în organele de poliţie, angajaţii acesteia fiind percepuţi printre cei mai corupţi funcţionari ai organelor de drept. Prin ce se explică această percepţie şi cît de argumentată este ea?

Nicolae VASILIŞIN: (conform înregistrării audio)

Domniţa PAGONI: Într-adevăr din toţi colaboratorii organelor de poliţie cea mai proastă reputaţie o au angajaţii din cadrul Poliţiei Rutiere. Acest lucru se datorează faptului că acţiunile ilicite săvârşite de conducătorii auto (vorbesc de contravenţiile administrative) nu sunt atât de grave cum ar fi infracţiunile, nu au o evidenţă strictă, procesele verbale se întocmesc în stradă iar colaboratorul PR are posibilitate să discute tet-a-tet cu conducătorul auto. Respectiv orice problemă poate fi ameliorată imediat fără a face public actul ilicit.

2. Corupţia în rîndul agenţilor de circulaţie este generată de interesul dublu care apare: cetăţeanul a încălcat şi nu doreşte sancţionare, poliţistul are posibilitate să nu aplice sancţiunea, dar pentru aceasta trebuie stimulat, convins. Al cui interes este mai mare aici?

Andrei BALAN: De la bun început aş dori să precizez, că potrivit Legii „cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei” corupţia este orice folosire ilegală de către o persoană cu statut public a funcţiei sale pentru primirea unor foloase materiale sau a unui avantaj necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană contrar intereselor legitime ale societăţii şi ale statului ori acordare ilegală a unor foloase materiale sau avantaje necuvenite unei alte persoane.

Este evident că în speţa expusă de către Dvs ambele părţi au interes reciproc. Nu ar fi corect menţionat că doar una din aceste părţi are careva interes, dar nu putem exclude faptul că persoana este impusă în situaţie de către agentul circulaţiei rutiere care din start îi pune anumite condiţii şi avertizîndu-l cu consecinţe nefaste pentru şofer, spre exemplu cu privarea de dreptul de a conduce unitatea de transport.

În cazul dat, conducătorul auto, în scopul evitării sancţiunii pentru încălcarea comisă, oferă bani sau careva alte bunuri agentului circulaţiei rutiere sigur că în valoare mai mică decât ar prevedea sancţiunea pentru contravenţia comisă iar, poliţistul respectiv primeşte foloase materiale necuvenite.

Cu regret, la noi în ţară nu toţi cetăţenii au o cultură juridică corectă la acest capitol. Mai întâi de toate urmează să conştientizeze faptul că oferind unei persoane cu funcţie de răspundere bani sau alte bunuri, pentru careva facilităţi, comite infracţiune, fapt pentru care poate fi tras la răspundere penală - art. 325 Cod penal.

Urmează să precizez şi faptul, că potrivit alin.(4) al art. 325 Cod penal, persoana care a promis, a dat bunuri ori oferit servicii persoanei cu funcţie de răspundere - va fi liberată de răspundere penală dacă ele i-au fost extorcate sau dacă persoana s-a autodenunţat neştiind că organele de urmărire penală sînt la curent cu infracţiunea pe care a săvîrşit-o.

Domniţa PAGONI: Cu certitudine putem afirma că interesul este reciproc. Mărimea mitei este rezonabilă (de regulă ½ din amenda care ar fi trebuit să fie plătită) – lucru convenabil pentru ambele părţi. Şoferii autoturismelor sunt scutiţi de obligaţia de prezentare la oficiile PR şi de achitare a amenzii la Banca de economii unde de obicei sunt cozi. Totodată, ţinând cont de amploarea campaniei anticorupţionale deseori suntem în situaţia că şoferilor le este frică să dea mită (ştiind că darea de mită ca şi luarea de mită este infracţiune), iar colaboratorilor PR le este frică să ia mită.

3. Probabil că mulţi dintre conducătorii auto au fost în situaţia în care poliţia le-a oprit automobilul fără motive evidente, încercîndu-se verificarea portbagajelor sau a încărcăturilor fără a întocmi procese-verbale corespunzătoare. Vreau să ştiu, cît de argumentate sunt acţiunile angajaţilor Poliţiei Rutiere în asemenea situaţii?

Nicolae VASILIŞIN: (conform înregistrării audio)

Domniţa PAGONI: Conform Art. 6 alin.(2) al Legii privind activitatea operativă de investigaţii, organele care exercită activitatea operativă de investigaţii, respectînd regulile de conspiraţie, sînt în drept: să înfăptuiască măsuri operative de investigaţii, precum cercetarea încăperilor, clădirilor, porţiunilor de teren şi a mijloacelor de transport (lit.i, p.2);

În concluzie, putem spune că colaboratorul poliției rutiere trebuie să prezinte dovada faptului că la moment se efectuează măsuri operative de investigaţii (de exemplu operaţiunea “Antidrog”), iar în momentul în care această cercetare a fost efectuată trebuie întocmit proces – verbal. În orce caz persoana care efectuează cercetarea trebuie să aibă statut de ofiţer.

4. Accidentele de circulaţie sunt o problemă foarte serioasă şi autorităţile afirmă că sunt profund îngrijorate de ea, sunt aprobate planuri şi se întreprind măsuri pentru redresarea situaţiei în domeniul siguranţei traficului rutier, altfel spus, pentru diminuarea numărul de accidente grave. Vreau să ştiu, dacă aceste accidente oferă poliţiştilor un prilej pentru practici corupte şi dacă da, prin ce se manifestă aceste practici?

Nicolae VASILIŞIN: (conform înregistrării audio)

Andrei BALAN: Dat fiind faptul că perceperea corupţiei la noi în ţară de către cetăţeni este la un nivel scăzut, putem concluziona, că acţiuni de corupere sunt în toate domeniile de activitate, respectiv consider că nu este corect expus faptul că în special accidentele rutiere oferă poliţiştilor unele prilejuri pentru practicarea corupţiei. Sigur că astfel de cazuri sunt, însă documentarea acestora în lipsa informaţiei şi fără conlucrarea activă a cetăţenilor cu organele de drept, practic este imposibilă. Este evident motivul coruperii colaboratorului poliţiei rutiere – evitarea răspunderii administrative sau penale în cazul în care în rezultatul accidentului rutier a fost pornită cauză penală.

5. Legislaţia în domeniu, spre exemplu Codul circulaţiei rutiere, Codul cu privire la contravenţiile administrative, alte legi, sunt adecvate din punct de vedere al prevenirii şi combaterii corupţiei legate de circulaţia rutieră?

Domniţa PAGONI: Pentru concretizare menţionăm că nu există codul circulaţiei rutiere. Raporturile juridice în acest domeniu sunt reglementate de:

Regulamentul circulaţiei rutiere aprobat prin HG nr. 713  din  27.07.99;
Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29.03.1985 art.111-146.

În momentul în care frecvent ne întâlnim cu acte de corupţie în acest domeniu rezultă că legislaţia (în special CCA) admite indirect comportamentul corupţional atât din partea conducătorilor auto cât şi din partea colaboratorilor PR. CAPC eefctuat expertiza coruptibilităţii proiectului noului cod contravenţional. Proiectul noului cod conţine reglementări perfecţionate comparativ cu legislaţia existentă şi proiectul iniţial. În acelaşi timp, sînt păstrate o serie de reglementări generatoare de comportamente corupţionale, precum şi introduse reglementări noi, care nu sînt corelate şi adaptate suficient, ceea ce poate genera noi manifestări corupţionale.

Nicolae VASILIŞIN: (conform înregistrării audio)

6. Din auzite ştiu că de obicei, conducătorii auto care au avut tărie să conteste acţiunile Poliţiei Rutiere în judecată au cîştig de cauză. Prin ce se explică acest fapt, este oare neprofesionalismul poliţiştilor de vină sau totuşi ei au un alt scop atunci cînd documentează cazurile?

Andrei BALAN: Consider că în unele cazuri persistă şi scopuri ilegale ale agenţilor circulaţiei rutiere dar în mare parte persistă şi neprofesionalismul acestora. Sigur este faptul că la fiecare caz urmează de comentat în parte, analizând minuţios circumstanţele evenimentelor. Spre exemplu, un caz de neprofesionalism poate fi întocmirea şi probarea insuficientă a contravenţiei, fapt care ulterior generează câştigul de cauză a conducătorului auto. Astfel, spre exemplu, la faţa locului agentul poliţei rutiere se limitează doar la faptele constate de el, fără a acumula probe suficiente cum ar fi chestionarea martorilor oculari aferent contravenţiei comise. Urmare acestor erori, în instanţă se constată noi fapte, care şi generează adoptarea unei hotărârii judecătoreşti în folosul contravenientului.

Domniţa PAGONI: Cu referire la această întrebare se pot pune în discuţie 2 momente:

În primul rând procesele verbale cu privire la contravenţiile administrative sunt întocmite cu nerespectarea prevederilor art. 242 al CCA.

În al doilea rând conform art. 239 CCA instanţa apreciază probele după intima sa convingere, bazată pe cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă a tuturor circumstanţelor cazului în ansamblul lor, călăuzindu-se de lege.

Astfel, dacă contravinientul utilizând mijloacele de probă prevăzute de lege convinge instanţa că este nevinovată, de ce nu ar putea lua câştig de cauză.

7. Ce trebuie să faci dacă un poliţist rutier îţi dă de înţeles ori cere direct să plăteşti pentru a nu fi sancţionat? Dacă cazul are loc noaptea, în condiţii de urgenţă, sunt posibilităţi de documentare cu forţe proprii a situaţiei?

Nicolae VASILIŞIN: (conform înregistrării audio)

Andrei BALAN: În primul rând cetăţeanul nu trebuie să dea temei pentru astfel de acţiuni.

Este evident faptul că în cazul încălcării regulamentului circulaţiei rutiere, urmează a fi sancţionat potrivit legislaţiei. Respectiv ar fi corect recunoaşterea contravenţiei săvârşite cu corectarea pe viitor.

În cazul unor astfel de situaţii este corect de anunţat organele de drept (Procuratura Anticorupţie sau CCCCEC), care vor întreprinde măsuri promte, pentru examinarea obiectivă şi completă a cazului dat.

Referitor la cazul care poate avea loc în timp de noapte şi dacă în condiţii de urgenţă, sînt posibilităţi de documentare cu forţe proprii a situaţiei create, voi afirma cu siguranţă că da.

Astfel, în cazul unei eventuale extorcări de mijloace băneşti sau bunuri, este de dorit ca cetăţeanul să memorizeze sau după posibilitate să notifice datele agentului poliţiei rutiere, modelul a/m cu care se afla în serviciu, seria şi numerele bancnotelor transmise, modelul şi nr. de fabricare a eventualului bun transmis (spre exemplu telefon, televizor, aparat foto sau video etc.), după posibilitate să înregistreze audio sau video prin intermediul aparatelor telefonice convorbirile cu agentul economic precum şi momentul transmiterii bunului extorcat.

Sesizând organele de drept despre acţiunile coruptive ale unui poliţist cu prezentarea datelor despre care am menţionat, va fi posibilă probarea cu succes a cazului de corupţie cu adoptarea unei hotărâri potrivit legii.
Vreau să asigur radio - ascultătorii că în cazul parvenirii sesizărilor despre un caz de corupere, Procuratura Anticorupţie întreprinde toate măsurile posibile pentru documentarea acestora, ca rezultat în cazul stabilirii vinei, persoanelor le este înaintată acuzarea, acuzarea, cauzele penale fiind expediate în instanţe de judecată pentru examinare în fond.

Doresc să menţionez, că doar conlucrarea activă a cetăţenilor cu organele de drept în special cu Procuratura Anticorupţie, CCCCEC şi Direcţia Securitate Internă a MAI, poate curma acest flagel atât din cadrul MAI cât şi alte structuri de stat.