Plăţile neoficiale în învăţămînt

La emisiune participă: Lilia Ioniţă, Expert / jurist al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Iurie Ciorbă, Şef de Secţie în cadrul Direcţiei Generale Combaterea Crimelor Economice a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), Tudor Cojocaru, Şeful Direcţiei Analiză, Monitorizare şi Evaluare a Ministerul Educaţiei şi Tineretului.

INTRODUCERE

În cadrul emisiunii din 1 septembrie 2008 am abordat o temă legată de contribuţiile forţate prin intermediul asociaţiilor părinteşti şi a fundaţiilor. Această emisiune a intrigat ascultătorii noştri, motiv din care am considerat necesară reluarea dezbaterilor pe marginea acestui subiect. Şi dacă în cadrul emisiunii precedente am vorbit în special despre contribuţiile forţate din sistemul preşcolar şi preuniversitar, astăzi ne vom referi la un aspect mai larg al acestei probleme, inclusiv şi la plăţile efectuate în cadrul sistemului universitar. Aşadar, tema emisiunii de astăzi este „Plăţile neoficiale în învăţămînt”.

ÎNTREBĂRI:

1. Legea învăţămîntului spune că învăţămîntul de stat este gratuit şi se finanţează în mod prioritar, iar sursa principală de finanţare sunt mijloacele bugetare. Dar, în realitate, situaţia pare a fi diametral opusă, povara finanţării sistemului educaţional fiind pusă pe umerii părinţilor care achită lunar, dar şi ocazional, diverse plăţi începînd de la grădiniţă şi pînă în ultima clasa de liceu. Care este totuşi ponderea surselor bugetare publice în finanţarea învăţămîntului şi care cheltuieli ale sistemului de învăţămînt sunt acoperite din aceste surse?

Tudor COJOCARU: (conform înregistrării audio)

2. După emisiunea din 1 septembrie la linia fierbinte a CAPC au fost comunicate multiple cazuri de solicitare de către administraţia liceelor a taxelor pentru înmatricularea elevilor la studii. Spre exemplu, au fost percepute taxe de 600, 1000, 1700 lei şi chiar mai mult. În cazurile relatate la linia fierbinte a CAPC această taxă s-a impus în mod obligatoriu, nu era o taxă efectuată prin intermediul asociaţiilor părinteşti şi urma să fie achitată pe lîngă contribuţiile pe care părinţii urmau să le achite în fondul liceului ulterior. Vreau să aflu părerea reprezentantului Ministerului Educaţiei cu privire la legalitatea perceperii acestei taxe în cadrul liceelor, dar şi părerea Dlui Iurie Ciorbă, de la CCCEC, referitoare la aceste taxe de înmatriculare la liceu. Din punct de vedere juridic, ce sînt aceste taxe?

Tudor COJOCARU: (conform înregistrării audio)

Iurie CIORBĂ: Cu regret astfel de taxe există la majoritatea instituţiilor de învăţământ începând cu ce cele preuniversitare şi terminând cu postuniversitare. Sumele de bani solicitate variază între 20 lei lunar pentru curăţenie, reparaţii curente etc. şi sume de 3000-5000 euro pentru susţinerea şi favorizarea la apărarea tezelor ştiinţifice.

Referitor la taxele de admitere în liceele finanţate din buget, ele variază de la 50 lei pînă la 500 euro. Deseori acestea sunt estorcate pentru acordul de a fi înmatriculaţi copiii în clasele primare sau transferul dintr-o instituţie în alta în legătură cu dorinţa de a schimba instituţia de învăţământ sau schimbării locului de trai a părinţilor. Deseori banii sunt solicitaţi de către conducătorii instituţiilor vizate făcând trimitere la careva decizii ale asociaţiilor părinteşti.

Referitor la calificarea juridică ale acestor acţiuni aş menţiona că ele reprezintă acte vădite de corupţie, iar persoanele vinovate care solicită şi care dau banii urmează a fi atrase la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare, în afara cazurilor când aceştia denunţă cazurile de corupţie organelor de drept.

3. CCCEC poate face verificări la instituţiile de învăţămînt pentru a depista de sine stătător cazurile de colectare a acestor taxe ilegale pentru înmatricularea elevilor în sistemul de învăţămînt preuniversitar, sau fără comunicarea din partea persoanelor care au nimerit în această situaţie şi fără cooperarea lor cu CCCEC este imposibilă atragerea la răspundere a administraţiei liceelor pentru asemenea acţiuni?

Iurie CIORBĂ: Centrul permanent monitorizează activitatea sistemului educaţional, inclusiv şi aspectul de extorcare a banilor de la părinţi sau impunerea acestora de a dona bani în fondul asociaţiilor părinteşi. Aş menţiona că donaţiile pot fi făcute de părinţi numai benevol acesta fiind principiul de bază de activitate a asociaţiilor, iar conducătorii instituţiilor de învăţământ categoric nu trebuie să se implice în activitate asociaţiei. După cum am menţioant anterior în cazul cînd o persoană denunţă un caz de corupţie el este absolvit de răspunderea penală. Este important ca cetăţenii care au pătimit în urma acţiunilor persoanelor vinovate, să sesizeze Centrul pînă la transmiterea banilor, deoarece acesta este unica cale de a demonstra faptul extorcării şi primirii banilor.

4. Am înţeles că CCCEC a întocmit mai multe rapoarte analitice referitoare la corupţia în sistemul de învăţămînt şi chiar a venit cu o serie de propuneri pentru diminuarea corupţiei în acest sistem. Aţi putea să ne spuneţi care sunt acestea?

Iurie CIORBĂ: Monitorizând sistemul educaţional Centru în permanenţă acumulează, sistematizează fluxul de informaţii referitor la nivelul coruptibilităţii în cadrul instituţiilor de învăţământ. Ca rezultat, au fost efectuate studii analitice ce au permis identificarea factorilor obiectivi şi subiectivi ce generează corupţia, nea permis elaborarea unor mecanisme de prevenire, combatere a acestora. Notele analitice au fost aduse la cunoştinţa conducerii de vârf a ţării, s-au înaintat iniţiative legislative, s-au remis instituţiilor vizate sesizări despre încălcările depistate cu propuneri concrete de excludere pe viitor, majoritatea studiilor analitice au fost publicate pe pagina electronică a Centrului.

Astfel, este de menţionat elaborarea următoarelor studii analitice:

  • cu privire la corupţia în sistemul de învăţământ a Republicii Moldova;
  • cu privire la corupţia în sistemul de învăţământ postuniversitar;
  • cu privire la activitatea Asociaţiilor părinteşti.

5. Şi dacă am vorbit despre plăţile neoficiale în sistemul educaţional preuniversitar, daţi să vedem care e situaţia în instituţiile superioare de învăţămînt. Recent, Centrul Naţional pentru Transparenţă şi Drepturile Omului o organizaţie neguvernamentală din Republica Moldova a dat publicităţii rezultatele unui studiu, potrivit cărora în sistemul educaţional universitar corupţia este un fenomen instituţionalizat şi puternic înrădăcinat, privit de mulţi studenţi, profesori şi lucrători administrativi ca o normă socială. Sunteţi de acord cu această concluzie?

Lilia IONIŢĂ: În mare parte cred că trebuie să recunoaştem că acest fenomen există. Acest fapt este demonstrat si prin apelurile care le-am recepţionat la LF a CAPC. Si chiar as aduce cîteva exemple. De fapt sunt cîteva scheme clasice aplicate de profesorii universitari:

Întăririrea notelor. Profesoara a cerut studenţilor săi sa plătească suma de cîte 150 - 350 lei "pentru a întări nota" la obiectul respectiv, fie profesorii intenţionat înainte de sesiune micşorează notele studenţilor prin aceasta condiţionându-i deschis ca taxa pentru examen este 300 lei - nota cinci iar pentru fiecare majorare de nota cu un punct / 150 lei.

Tîrgul notelor bune. Apelanta a invocat faptul ca seful de catedra de la percepe bani de la studenţi pentru obţinerea unor note mari la examenul Bazele statului si dreptului si anume 350 lei pentru nota 5, iar pentru fiecare nota mai mare preţul creşte cu 60 lei

Intermedierea – salvarea studenţilor. Interlocutorul a comunicat despre abuzurile care au loc la Universitatea Europeana in special. Administratorul unei universităţi oferă serviciile sale in calitate de intermediar intre studenţi si profesori. contra unei sume de 50 euro. La fel se ocupa de promovarea la sesiuni a studenţilor care nu se afla in tara contra unei taxe in mărime de 500 euro pentru sesiune.

Tudor COJOCARU: (conform înregistrării audio)

Iurie CIORBĂ: Sunt de acord parţial cu această afirmaţie menţionând că nu se atribuie numai la instituţiile superioare de învăţământ dar la tot sistemul educaţional. Întradevăr, pentru multe persoane acest fenomen vicios este privit ca o normă socială, spre exemplu colegii mei care desfăşoară activităţi de prevenire au organizat un trening de educaţie anticorupţională între elevii unor licee din raionul Hînceşti, ca rezultat mulţi copii au rămas uimiţi de faptul că părinţii lor nu trebuie să achite bani profesorilor, asociaţiei, altora persoane pentru studii garantate de stat, mai mult ca atât cadrul didactic era împotriva petrecerii treningurilor fără participarea profesorilor. Alt caz a fost când într-un liceu din capitală un părinte era impus sa achite bani în fondul asociaţiei părinteşti, care nu era înregistrată în modul corespunzător şi dirijată de directorul liceului, în safeul acesteia fiind depistaţi banii asociaţiei. Deplasîdu-ne la faţa locului am fost uimiţi că un grup de părinţi, probabil instigaţi de directorul liceului, ne creau impedimente în investigarea cazului menţionând că părintele ce nea sesizat trebuie obligatoriu să achite banii asociaţiei în caz contrar să părăsească liceul.

Toate acestea ne demonstrează faptul că numai cu măsuri de combatere nu vafi posibil de anihilat acest fenomen vicios, dar numai în comun cu societatea civilă, care trebuie educată în modul corespunzător.

6. CCCEC a instrumentat careva dosare privind corupţia în sistemul universitar de învăţămînt şi dacă da, care au fost rezultatele?

Iurie CIORBĂ: (conform înregistrării audio)

7. În ultimul timp, se vorbeşte tot mai mult despre un Cod al învăţămîntului. Stabileşte acest Cod nişte reguli clare şi transparente de finanţare a sistemului de învăţămînt? Vor fi sau nu părinţii eliberaţi de povara plăţilor neoficiale pentru reparaţii capitale şi curente ale instituţiilor de învăţămînt, pentru materiale didactice şi manuale, pentru majorarea salariilor profesorilor etc.?

Tudor COJOCARU: (conform înregistrării audio)

8. Ce trebuie să faci dacă eşti impus să achiţi bani în diferite scopuri pentru copilul tău care învaţă la şcoală, merge la grădiniţă sau dacă eşti student?

Iurie CIORBĂ: În cazul când de la copil sau părinte se cere careva avantaje materiale sau bani pentru procesul educaţional, este necesar ca imediat de contactat CCCEC prin telefonul de încredere (linia fierbinte) 257-257. Este important ca această adresare să fie făcută până la transmiterea mijloacelor băneşti sau altor valori şi persoanele ce ne sesizează să perticipe personal la documentarea actului de corupţie.

Centrul garantează confidenţialitatea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale petiţionarilor la toate nivelele, faţă de problemele apărute.

Lilia IONIŢĂ: Ţine minte, oate plăţile sînt benevole!!!, mai ales dacă nu eşti membru al asociaţiei.

Trebuie să fii membru al asociaţiei părinteşti, iar pentru aceasta e necesar să citeşti statutul acestei asociaţii, drepturile şi obligaţiile tale, să semnezi o cerere de aderare la asociaţia respectivă

Trebuie să soliciţi decizia asociaţiei prin care s-a stabilit necesitatea colectării acestor bani

Poţi solicita şi un bon de casă, astfel, ca să fii sigur că banii respectivi sînt la o anumită evidenţă ca ulterior să poţi obţine o informaţie despre modul în care au fost utilizaţi banii respectivi

Solidarizează-te cu alţi părinţi care la fel dezaprobă aceste achitarea acestor plăţi, sesizează administraţia instituţiei, instanţele superioare

Nu trebuie să-şi fie frică de o răzbunare din partea profesorilor

Nu te eschiva de la colaborare cu organele de drept, dacă nu acceptaţi colaborarea, documentarea cazului şi sancţionarea persoanelor culpabile practic e imposibilă!!!

Sesizează: apelează – la CCCEC, la LF 257-257 sau CAPC 92-79-79