Noua lege a protecţiei martorilor asigură garanţii suficiente pentru protecţia celor care denunţă fapte de corupţie?

La emisiune participă: Lilia Ioniţă, Expert / jurist al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Virginia Moraru, Inspector în Secţia Prevenire şi Interacţiune Civilă, Departamentul Prevenire, Analitică şi Programe Anticorupţie din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), Iurie Slivciuc, Şeful secţiei protecţia victimelor şi martorilor, Centrul pentru combaterea traficului de persoane, Ministerul Afacerilor Interne.

INTRODUCERE:

Despre programele de protecţie a martorilor am auzit mai mult din filmele poliţieneşti şi filmele despre COZA NOSTRA. Recent, am descoperit că şi legislaţia Republicii Moldova cunoaşte asemenea procedee de protecţie a martorilor, acestea fiind reglementate încă de prin anul 1998. Chiar în primăvara acestui an Parlamentul nostru a adoptat o nouă Lege cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal. În cadrul emisiunii de astăzi vom discuta despre noile proceduri de protecţie a martorilor instituite prin noua lege şi despre aplicarea măsurilor de protecţie a martorilor în cazurile de corupţie. Aşadar tema emisiunii de astăzi este: „Noua lege a protecţiei martorilor asigură garanţii suficiente pentru protecţia celor care denunţă fapte de corupţie?”

ÎNTREBĂRI:

1. Aşa cum am spus în introducerea prezentei emisiuni, în Republica Moldova o lege privind protecţia martorilor a fost adoptată încă în anul 1998. Cred că puţini au auzit despre ea şi cred că şi mai puţini cunosc cazuri în care această lege să fi fost aplicată. De ce a fost necesară adoptarea unei legi noi privind protecţia martorilor şi a persoanelor care favorizează procesul penal şi care sînt inovaţiile propuse de aceasta ?

Iurie SLIVCIUC: (conform înregistrării audio)

Lilia IONIŢĂ: Prevederile Legii din 1998 erau deja învechite, iar mecanismele prevăzute de această lege practic au fost nefuncţionale. Cauze sunt mai multe, dar în primul rînd, cred că legea nu a funcţionat din cauza lipsei unui suport financiar adecvat şi de fapt acest motiv a fost invocat permanent de către organele implicate în acest sistem. O altă problemă, a fost sistemul complex al organelor responsabile de aplicarea măsurilor de protecţie, cînd nu exista un organ unic responsabil de administrarea sistemului de protecţie a martorilor.

2. Ce se înţelege prin noţiunea de „martor şi alţi participanţi” în sensul Legii privind protecţia martorilor? Cine sînt, de fapt, persoanele care pot beneficia de protecţie în cadrul procesului penal, cum şi cînd poate fi solicitată protecţia ?

Iurie SLIVCIUC: (conform înregistrării audio)

3. Cum şi cînd o persoană poate solicita aplicarea măsurilor de protecţie, în cazul în care i-a devenit cunoscut un caz de corupţie? Ce măsuri de protecţie pot fi aplicate faţă de această persoană?

Virginia MORARU: Persoanele pot solicita protecţia, în cazul în care i-a devenit cunoscut un caz de corupţie, reieşind din statutul pe care îl are. Astfel, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei poate oferi protecţie, reieşind din dosarele pe care le investighează, conform prevederilor Legii cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la proces, art. 2 şi anume:

  • martor în cauză penală aflată în fază de urmărire penală sau de judecată, potrivit art. 90 CPP;
  • partea vătămată în cauza penală aflată în fază de urmărire penală sau de judecată, potrivit art.59 din CPP;
  • victima în cauză penală aflată în fază de urmărire penală sau de judecată, care acceptă sa coopereze pînă la începerea procesului penal;
  • bănuit, care acceptă să depună declaraţii ce pot constitui probe concludente cu privire la o infracţiune gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă ori să furnizeze informaţii
  • privind pregătirea unei infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave;
  • persoana care nu are o calitate procesuală, dar care acceptă să furnizeze informaţii privitor la pregătirea unor infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave.

La cererea acestora, pot fi protejate, conform Legii, rudele apropiate şi membrii lor de familie.

Reieşind din prevederile legii, atribuţii de aplicare a măsurilor de protecţie, cu referire la CCCEC, pot fi aplicate de către organul de urmărire penală, care este abilitat cu atribuţia de a aplica din oficiu măsurile urgente sau măsurile de asistenţă prevăzute de lege, cu informarea imediată sau cel mult în termen de 24 ore a procurorului şi a organului abilitat.

Măsurile urgente de protecţie, ce pot fi aplicate de către CCCEC: asigurarea pazei personale, pazei reşedinţei, locuinţei.

Iurie SLIVCIUC: (conform înregistrării audio)

4. Ce măsuri de protecţie pot fi aplicate persoanelor care cad sub incidenţa legii şi care sînt instituţiile abilitate cu funcţia de acordare a protecţiei?

Iurie SLIVCIUC: (conform înregistrării audio)

5. Cîte persoane din Republica Moldova pînă în prezent au fost supuse unor măsuri de protecţie şi care măsuri de protecţie le-au fost aplicate?

Iurie SLIVCIUC: (conform înregistrării audio)

6. MAI, CCCEC au aplicat vreodată măsuri de protecţie persoanelor care au denunţat acte de corupţie, puteţi descrie nişte situaţii de acest gen?

Virginia MORARU: Centrul, în practica sa, a aplicat măsuri de protecţie urgente atît persoanelor ce aveau calitate procesuală în baza dosarelor investigate, cît şi în privinţa colaboratorilor săi, care aveau dosare în procedură.

Astfel, au fost aplicate ca măsură de protecţie paza personală şi a locuinţei, în două cazuri, persoanelor ce aveau calitatea de bănuit, iar la remiterea dosarelor în instanţă de judecată, necesitatea acestora a decăzut.

Iurie SLIVCIUC: (conform înregistrării audio)

Lilia IONIŢĂ: Potrivit datelor unui chestionări, realizate de către organizaţia noastră în luna aprilie a anului curent, am constatat faptul că MAI a aplicat măsuri de protecţie persoanelor care au denunţat cazuri de corupţie. Aceste măsuri au fost aplicate în cazul infracţiunilor privind coruperea pasivă, abuzul de putere sau abuzul de serviciu şi excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu.

7. Multe persoane care s-au ciocnit cu cazuri de corupţie refuză să coopereze cu organele de drept de frica răzbunării din partea persoanei pe care o denunţă. Spre exemplu, părinţii evită să denunţe profesorul din teama că acesta se va răzbuna pe copil, pacienţii refuză să denunţe un medic deoarece acesta se poate răzbuna pe pacient. Prevede oare noua lege anumite măsuri de protecţie pentru asemenea categorii de persoane?

Virginia MORARU: Legea nouă privind protecţia martorilor şi a altor participanţi la procesul penal nu stabileşte măsuri speciale pentru categorii deosebite de cetăţeni, care ar denunţa acte de corupţie în sfera învăţămîntului, asistenţei medicale, etc.

Totodată, este specificat, că la cererea persoanei care solicită protecţie, pot fi incluse în programul de protecţie şi rudele apropiate şi membrii lor de familie. Astfel, sunt aplicabile toate măsurile stabilite de legislaţie.

Totodată, a-şi vrea să menţionez, că anume cu referire la actele de corupţie din domeniul învăţămîntului şi medicini, de regulă, suntem sesizaţi după producerea actului, cînd partea ce a corupt nu este mulţumită de rezultat, adică nu a primit nota cerută sau nu s-a oferit tratamentul cuvenit, etc.

Iurie SLIVCIUC: (conform înregistrării audio)

Lilia IONIŢĂ: Trebuie menţionat faptul că legea prevede aplicarea măsurilor de protecţie în cazul infracţiunilor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave. Multe infracţiuni din categoria infracţiunilor de corupţie, inclusiv de genul celor specificate (corupţia în sistemul educaţional sau corupţia în sistemul medical) nu cad sub incidenţa infracţiunilor grave, deosebit de grave sau excepţional de grave.

Probabil, că persoanele care denunţă un caz de corupţie nu trebuie să le fie frică de răzbunare, este bine ca ele să coopereze activ cu organele de drept chiar din faza depunerii unei plîngeri oficiale. Lipsa unei plîngeri oficiale, de fapt şi este un impediment serios în pornirea urmăririi penale pe cazurile de corupţie specificate în întrebare.