Corupţia generată de sistemul asigurărilor medicale obligatorii

La emisiune participă: Galina Bostan, Directorul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Iurie Osoianu, Vice-director al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), Viorel Morari, Procuror, Şef de secţie în cadrul Procuraturii Anticorupţie.

INTRODUCERE:

În cadrul uneia dintre emisiunile „Zonei libere de corupţie” discutasem despre corupţia existentă în sistemul ocrotirii sănătăţii, emisiune la care am primit mai multe apeluri şi mesaje scrise. O parte din acele întrebări se refereau la sistemul asigurărilor medicale obligatorii. Acest sistem a fost introdus în Republica Moldova în anul 2003, an în care am făcut cunoştinţă cu toţii cu „poliţa de asigurare medicală”. Este binevenit sau nu acest sistem, cert este faptul că prin intermediul lui se acumulează sume imense de bani, iar acolo unde miroase a bani, de obicei miroase şi a corupţie. Fie că este, fie că nu este adevărată această afirmaţie atunci cînd vorbim despre Republica Moldova, dar tema pe care propunem să o dezbatem astăzi este „Corupţia generată de sistemul asigurărilor medicale obligatorii”.

ÎNTREBĂRI:

1. Înainte de a începe discuţiile privitor la această temă sensibilă, aş vrea să apelez la informaţiile, opiniile furnizate de concetăţenii noştri prin intermediul liniei fierbinţi a CAPC: ce spun oamenii despre sistemul de asigurare medicală?

Galina BOSTAN: La CAPC au fost înregistrate mai multe apeluri privind eventualele cazuri de corupţie în sistemul medical, care, în principiu, de cele mai multe ori constituie o consecinţă a unui management defectuos a mijloacelor financiare provenite din sistemul de asigurare medicală. În special, au fost evocate următoarele probleme:

  • Condiţiile dificile din spitale: săli improprii pentru tratament, blocuri sanitare improprii; mobilier degradat; lipsa unor aparataje medicale moderne pentru diagnosticare pentru tratament.
  • Medicamentele care sînt procurate prin sistemul de asigurare sunt de o calitate îndoielnică
  • Insuficienţa serviciilor medicale asigurate.
  • Pacienţii sunt legaţi de o anumită instituţie medicală.
  • Pacienţii neapărat trebuie să aibă asupra sa poliţa de asigurare. Or, există cazuri cînd este imposibil să prevezi probabilitatea de a merge la medic. De exemplu, în cazul unui accident, spitalele nu dispun de un sistem informaţional privind persoanele asigurate.
  • Este un sistem inechitabil, întrucît nu ţine cont de mărimea banilor vărsaţi pentru poliţa de asigurare de fiecare pacient în parte.

Iurie OSOIANU: La început aş vrea să mă opresc la tema pe care aţi ales-o pentru discuţie „Corupţia generată de sistemul asigurărilor medicale obligatorii”. Sistemul asigurărilor medicale obligatorii a fost implementat în anul 2004 şi pînă în prezent nu avem cazuri de corupţie depistate în sistem şi nu suntem plasaţi în sondaje printre sistemele corupte.

Asigurărilor medicale şi-au început activitatea într-un sistem de sănătate unde pe parcursul a mai multor ani exista relaţii financiare la direct între pacient şi instituţia medicală fapt ce provocat corupţia în sistemul de sănătate. Din 2004 a apărut „cumpărătorul” de servicii medicale adică Compania, ” Prestatorul” de servicii medicale – instituţiile medicale publice şi „Beneficiarul” – cetăţeanul fapt, ce a stopat achitările la direct.

2. Sumele colectate de CNAM sînt impunătoare. Pentru anul 2008 bugetul preconizat a fost de peste 2,5 miliarde de lei, iar pentru 2009 se preconizează un buget de aproape 3,5 miliarde de lei. Costul poliţei de asigurare medicală în anul 2003 era de 441 de lei, în 2008 a fost de 1893 lei, iar pentru anul 2009 se propune să fie de 2637 lei. În decurs de 6 ani poliţa s-a scumpit de 6 ori, însă nu de 6 ori a crescut volumul asistenţei medicale asigurate. Oamenii nu sunt mulţumiţi de sistemul de asigurări medicale. Condiţiile din spitale nu prea s-au schimbat. Salariile lucrătorilor medicali au rămas derizorii. Ce se întîmplă cu banii?

Iurie OSOIANU: Anul 2004 a demarat cu un buget mic şi un volum restrîns de servicii medicale care includea serviciu de urgenţă, medicul de familie şi specialiştii cu servicii mai mult profilactice, spitalele cu un volum limitat de servicii medicale. Pînă în prezent volumul de servicii sa mărit pentru toate tipurile de asistenţă medicală, inclusiv cu medicamente compensate total şi parţial, servicii de înaltă performanţă totodată au fost indexate preţurile la servicii medicale pentru acoperirea ratei inflaţiei.

Referitor la condiţiile din spitale. Este necesar de menţionat că finanţele din Fondurile asigurărilor medicale obligatorii sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor suportate de instituţiile medicale pentru prestarea serviciilor medicale şi nu pot fi folosite pentru reparaţii capitale, procurarea mijloacelor fixe în afară de sursele financiare din fondurile de rezervă -5%, deci cheltuielile de renovare a spitalelor trebuie să le suporte în mare parte Fondatorul ( organul public local, ori central).

Salariile lucrătorilor medicali sau mărit, în mediu pe ţară, de la 931 lei lunar în 2005, pînă la 2067 în anul 2008, la medici pentru 2008 estimativ 3350,0 lei .

3. Potrivit Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2008, costul administrării sistemului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală al cărei obiectiv este de a eficientiza managementul asigurării obligatorii de asistenţă medicală este 29 milioane 600 mii lei. Cum sunt cheltuiţi aceşti bani? Care este numărul total de personal care lucrează în cadrul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină?

Iurie OSOIANU: În cadrul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină activează 291 de colaboratori, iar salarizarea lor se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare ca şi pentru instituţiile medicale reeşind din salariul tarifar de 615 lei, iar suma de 29 milioane 600 mii lei în afară de salarizare include toate cheltuielile necesare pentru gestionarea sistemului şi este anual verificată de Curtea de Conturi rezultatele fiind publicate.

4. Dacă nimereşti într-un accident şi nu ai poliţă de asigurare sunt şanse mari să ţi se ceară bani pentru tratament. Imposibilitatea de a prezenta poliţa de asigurare sau îndreptarea din partea medicului de familie este utilizată drept motiv pentru a nu acorda ajutor medical asigurat. Cînd va fi efectuată informatizarea sistemului de asigurări în medicină? Oare cei aproape 30 de milioane lei alocaţi anual pentru eficientizarea managementului nu sunt suficienţi? De ce oamenii trebuie să sufere de pe urma unui management defectuos?

Iurie OSOIANU: Conform legislaţiei la prezentarea în instituţia medicală persoana asigurată trebuie să prezinte buletinul de identitate şi poliţa de asigurare, în cazurile de urgenţe medicale instituţia medicală este obligată să acorde asistenţa medicală necesară pînă la stabilizarea stării pe urmă apreciază categoria de asigurat. Iar sistemul informatizat automat este la moment în stare de testare.

5. Potrivit Legii cu privire la asigurarea medicală obligatorie de asistenţă medicală, femeile însărcinate sunt asigurate de Guvern. Cu părere de rău, deja este notoriu că aproape toate naşterile femeilor sunt însoţite de cheltuieli financiare din partea familiilor acestora, iar condiţiile din maternităţi sunt extrem de precare. Au existat cazuri de punere în aplicare efectivă a art.14 din această lege privind răspunderea asiguratorului sau a prestatorului de servicii medicale pentru volumul şi calitatea serviciilor medicale?

Iurie OSOIANU: Pentru anul 2008 a fost implementată sistema liberii alegeri a maternităţii de către femeile însărcinate, în afară de cazurile complicate pe care le direcţionează medicul la instituţia de alt nivel.

Volumul şi calitatea serviciilor medicale în instituţiile medicale sunt verificate de către experţii medicali ai Companiei care prin Dispoziţie pot să nu valideze cazurile tratate ce nu corespund cerinţelor contractului.

Viorel MORARI: (conform înregistrării audio)

6. Ştim că există oameni, care plătesc sume considerabile pentru asistenţa medicală obligatorie, întrucît lucrează la mai multe locuri de muncă şi nu au beneficiat niciodată de asistenţa medicală, fie pentru că nu au avut nevoie, fie pentru că realizarea acestui drept este atît de complicat încît uneori este mai rapid să plăteşti pentru serviciul medical. Poate ar fi mai rezonabil ca suma de asigurare pe care o plăteşte asiguratul să fie una de acumulare şi asiguratul să o poată folosi, după bunul său plac. De exemplu, să-şi pună un vaccin anume, sau o dată la 2 ani să poată să-şi trateze dinţii sau eventual, operaţii plastice, dacă doreşte şi dacă suma acumulată pe contul său personal i-ar permite acest lucru?

Iurie OSOIANU: Sistemul asigurărilor medicale obligatorii împlimentat în Moldova este rezultatul studierii asigurărilor medicale obligatorii din alte ţări şi pentru astfel de sistem sunt obligatorii unele principii printre care este l principiu de solidaritate, şi este necesar de menţionat că chiar şi cei cu venit mai solid nu ar fi putut în unele cazuri acoperi cheltuielile survenite fiind un sistem pe care l-aţi menţionat.

7. Fiecare din noi are nişte particularităţi individuale, inclusiv de sănătate. Cineva are o problemă la ficat, altcineva are o problemă neurologică ş.a.m.d. Pentru mulţi pacienţi problemele lor de sănătate sunt previzibile, necesitînd asigurare în volum mai mare pentru anumite servicii medicale specializate. De ce CNAM nu elaborează pachete de asigurări, astfel încît oamenii să poată opta pentru un pachet anume? Poate în locul scumpirii anuale a costului pentru poliţa de asigurare medicală ar fi mai util de păstrat un pachet minim de asigurare medicală, la un preţ redus, oferind posibilitatea persoanelor asigurate să-şi gestioneze banii cumpărînd pachete suplimentare de asigurare medicală specializată. Astfel, cheltuind exact aceeaşi bani, poliţa de asigurare medicală să devină mai utilă pentru fiecare pacient.

Iurie OSOIANU: Sistemul dat conţine şi principiu obligativităţii care prevede participarea tuturor cetăţenilor la acumularea Fondurilor, iar din Fondurile acumulate se elaborează un pachet de servicii medicale care acoperă necesităţile asiguraţilor, sistemul dat nu prevede elaborarea unor pachete facultative de servicii medicale.