Corupţia în rîndul avocaţilor: mit sau realitate?

La emisiune participă: Galina Bostan – Director al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Victor Colin – Şeful Direcţiei analitică, prognoze şi prevenire din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), Petru Munteanu – avocat, vicepreşedintele Baroului de Avocaţi din Republica Moldova.

INTRODUCERE

„Avocatura este tot atît de veche ca şi magistratura, … tot atît de necesară ca şi justiţia” spunea un celebru profesor de drept. Scopul profesiei de avocat constă în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor în faţa instanţelor de judecată, autorităţilor publice, etc. Deşi este una din cele mai rîvnite specialităţi în peisajul profesiilor juridice din RM, actualmente, imaginea avocaturii este compromisă de chiar unii slujitori ai acesteia. Potrivit acestei „noi” imagini, avocaţii sunt nişte intermediari dintre justiţiabil şi instanţa de judecată, cu ajutorul cărora se obţine cîştig de cauză în orice dosar, în schimbul unor plăţi făcute persoanelor chemate să se pronunţe.  Aşadar, tema emisiunii de astăzi este „Corupţia în rîndul avocaţilor: mit sau realitate?” 

 ÎNTREBĂRI:

1. Înainte de a începe discuţiile privitor la o temă destul de importantă pentru cei care apelează la justiţie, aş vrea să aflăm care sînt opiniile expuse la liniile fierbinţi ale CCCEC şi CAPC: ce spun oamenii despre prestaţia avocaţilor? S-au făcut careva studii, analiză la această temă?

Galina BOSTAN: CAPC nu a efectuat, în mod special, careva studii analize referitoare la acest subiect. Ştim că activitatea avocaţilor a constituit obiect de studiu a unei note informative elaborate de CCCEC, la care, probabil, se va referi reprezentantul CCCEC. De obicei, oamenii apelează la linia fierbinte atunci cînd nu sunt mulţumiţi de soluţia finală dată de justiţie, care, în opinia lor, a fost cauzată de prestaţia avocaţilor. Cu părere de rău, unii avocaţi uneori într-un mod direct îi spun clientului că o anumită sumă de bani va fi transmisă, după caz, fie judecătorului, fie procurorului. Este greu de spus, dacă aceste sume de bani au fost transmise mai departe în realitate.  În general, implicarea avocaţilor în acte de corupţie este greu de demonstrat pentru că este vorba, finalmente, de profesionişti. Probabilitatea depistării unor astfel de cazuri creşte doar atunci cînd clientul cooperează cu organele de urmărire penală.

Victor COLIN: Studiul privind cazurile investigate de Centru denotă că corupţia devine răspîndită printre principalii actori ai sistemului de drept, inclusiv avocaţi. Prin schemele frauduloase aplicate de avocaţi sunt cauzate prejudicii majore clienţilor săi, sumele atingînd zeci de mii de lei. Prezenţa corupţiei în domeniul avocaturii este confirmată şi de semnalările cetăţenilor, precum şi de sondajele sociologice privind percepţia populaţiei. Potrivit, datelor Barometrului de Opinie Publică din ultimii doi ani, mai mult de jumătate din populaţie este de părerea că corupţia este destul de răspîndită printre principalii actori ai sistemului naţional de drept (judecători, poliţişti, avocaţi). În anul 2007, în cadrul sondajului de opinie „Percepţia şi atitudinea faţă de fenomenul corupţie” realizat de IMAS, datele mai sus menţionate sau confirmat din nou, 64% din populaţie consideră că fenomenul corupţiei este răspîndit printre procurori şi judecători. În urma analizării cazurilor înregistrate de către Centrul în 2006-tr.I 2008,   s-a constatat prezenţa a 26 de cauze penale intentate împotriva avocaţilor.

2. Dacă am înţeles eu bine, avocaţii care cer bani de la clienţi nu doar pentru serviciile de avocat, dar şi pentru a da mită poliţistului, procurorului, judecătorului, comit, de fapt, un act de corupţie. Aş vrea să-l rog pe reprezentantul CCCEC invitat astăzi în emisiune să ne explice:

    • ce infracţiune de corupţie comite avocatul?
    • dacă şi clientul, care oferă aceşti bani avocatului, săvîrşeşte un act de corupţie? şi,
    • respectiv, judecătorul, procurorul sau poliţistul, pentru care se transmit banii, ce infracţiuni comit? şi
    • care este răspunderea penală pentru acest acţiuni?

Victor COLIN: Alin.1 art.326 CP explică traficul de influenţăla general în sensul că faptă exprimată prin primirea ori pretinderea de bani sau de alte valori sau avantaje necuvenite ca remunerare, acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, ori estorcarea unor atare bunuri sau foloase, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să săvârşească ori să nu săvârşească un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, indiferent dacă aceste acţiuni au fost sau nu săvârşite, au produs sau nu rezultatul scontat. În cazul nominalizat avocatul respectiv va fi atras la răspundere penală de trafic de influenţă, deoarece obiectul infracţiunii îl constituie relaţiile sociale care reglementează  buna funcţionare a serviciilor publice, şi prin aceste acţiuni se creează o stare de neîncredere în corectitudinea funcţionarilor, lăsând să se creadă că aceştia ar putea fi corupţi şi determinaţi să facă ori să nu facă acte ce intră în atribuţiile lor de serviciu.

Respectiv judecătorul, procurorul sau poliţistul, pentru care se transmit banii comit infracţiunea de corupere activă (se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2.000 la 4.000 unităţi convenţionale şi cu închisoare de pînă la 5 ani ).

Sancţiunea pentru trafic de influenţă - amendă în mărime de la 500 la 1.500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani.

3. Există cazuri cînd avocaţii pretind bani pentru a-i transmite, de ex. judecătorului, dar de fapt păstrează aceşti bani pentru sine?

Victor COLIN: Pentru realizarea laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă este necesar ca acţiunea pe care trebuie să o facă funcţionarul în folosul persoanei interesate să urmeze după acţiunile făptuitorului care a promis, a pretins, a acceptat, a primit bunuri, bani etc. În cazul în care făptuitorul nu a intervenit către funcţionarul vizat în interesul persoanei respective, iar funcţionarul a îndeplinit actul solicitat şi făptuitorul ştia despre aceasta, fapta nu constituie trafic de influenţă, ci escrocherie.

4. Actele de corupţie săvîrşite de avocaţi compromit atît imaginea avocaţilor, cît şi imaginea întregului sistem judiciar. Există careva mecanisme de autoepurare în rîndul avocaţilor, astfel încît această profesie să nu fie compromisă?

Petru MUNTEAN: (conform înregistrării audio) 

5. Cît de eficientă este activitatea Comisiei de etică şi disciplină a Baroului de Avocaţi din Republica Moldova? Cîte cazuri de sancţionare a avocaţilor există?

Petru MUNTEAN: (conform înregistrării audio) 

6. Cum trebuie să procedeze o persoană în situaţia în care avocatul a încasat onorariul, dar nu se prezintă în şedinţele de judecată, nu întocmeşte documentele pe care trebuia să le întocmească, evită să discute cu clientul său?

Petru MUNTEAN: (conform înregistrării audio) 

7. Acum, o întrebare pentru reprezentantului CCCEC: dacă avocatul pretinde de la clientul său bani pentru a-i transmite ofiţerului de urmărire penală, procurorului, judecătorului etc., susţinînd că astfel î-l va ajuta să-şi rezolve problemele, ce poate face clientul dacă nu este de acord cu actul de corupţie şi doreşte să-l atragă la răspundere pe avocat?

Victor COLIN: Să sesizeze organele competente şi să colaboreze intens cu ele, nu doar în cazul cînd nu este satisfăcut de rezultatul final dar de la bun început cînd i se cere o astfel de „remunerare suplimentară”.