Corupţia în învăţămînt afectează dreptul la educaţie? Bacalaureatul şi admiterea 2008.

La emisiune participă :Lilia Ioniţă, Expert / jurist al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Iurie Ciorbă – Şef de Secţie în cadrul Direcţiei Generale Combaterea Crimelor Economice a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), Adrian Ghicov – Directorul Agenţiei de Evaluare şi Examinare a Ministerului Educaţiei şi Tineretului (MET), Maria Golban – Consultant principal în Direcţia învăţămînt superior a Ministerului Educaţiei şi Tineretului (MET)

ÎNTREBĂRI:

1. Ce este corupţia în învăţămînt şi ce consecinţe are ea asupra generaţiei tinere, asupra populaţiei?

Adrian GHICOV (conform înregistrării audio)

Iurie CIORBĂ: Definiţia „corupţiei” este orice folosire ilegală de către o persoană a funcţiei sale pentru primirea unor foloase materiale sau a unui avantaj necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană contrar intereselor legitime ale societăţii şi ale statului ori acordare ilegală a unor foloase materiale sau avantaje necuvenite unei alte persoane.

Consecinţele corupţiei asupra sistemului educaţional sunt: diminuarea accesului populaţiei la învăţământul de o bună calitate, transformarea instituţiilor de învăţământ în instrumente de îmbogăţire ilicită, nivelul scăzut de pregătire profesională a tinerilor specialişti, concurenţa neloială între copii şi tineri care doresc să-şi fac studiile cu cei ce „cumpără” notele mai mari, generarea fluxului de tineri ce pleacă peste hotarele ţării unde calitatea studiilor este mai înaltă, o percepţie publică pesimistă a societăţii faţă de prestaţia sistemului educaţional.

Lilia IONIŢĂ: Corupţia în învăţămînt este periculoasă deoarece aduce atingere unui drept fundamental – dreptul la învăţătură.

Din experienţa LF anticorupţie 92 79 79 operate de către CAPC am constatat că cca 30 % din apeluri s-au referit la cazuri de corupţie în sistemul de educaţie. Este vorba nu doar de licee, dar este vorba de corupţie care începe de la grădiniţa pînă la instituţiile superioare de învăţămînt.

Trebuie să recunoaştem că un sistem educaţional corupt generează un produs la fel de corupt. Citeam zilele acestea pe un forum că generaţia actuală a elevilor este o generaţie de sacrificiu a unei perioade de tranziţie, perioadă în care nu e nevoie să înveţi, dar mai efectiv este sa devii corupt cit mai devreme posibil si sa învăţăm copii noştri legile corupţiei ca ei sa se descurce in societate.

Noi creştem o generaţie tînără, cu moralitatea viciată din grădiniţă, care ajunsă la maturitate va insista asupra aplicării aceloraşi practici corupte pe care le-au cunoscut din fragedă copilărie.

2. Ce măsuri speciale au fost luate pentru a nu admite corupţia la bacalaureat în anul 2008?

Adrian GHICOV: (conform înregistrării audio)

Maria GOLBAN: (conform înregistrării audio)

Iurie CIORBĂ: Centrul a întreprins un complex de măsuri de prevenire şi investigativ-operative în scopul diminuării fenomenului corupţiei la bacalaureat:

- crearea grupurilor de monitorizare a situaţiei în momentul pregătirii şi susţinerii examenelor de absolvire şi bacalaureat;

- petrecerea discuţiilor cu copii şi părinţii acestora în vederea neadmiterii actelor de corupţie şi în cazul extorcării mijloacelor băneşti sesizarea Centrului in regim de urgenţă;

- conlucrarea promptă cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei în cazul apariţii sesizărilor sau informaţiilor despre acte de corupere sau alte delicte, cu ieşire operativă la faţa locului;

-  întruniri comune până şi în timpul desfăşurării examenelor de bacalaureat şi absolvire cu angajaţii Ministerului educaţiei, şefii Direcţiilor educaţie municipale, raionale, directorii instituţiilor de învăţământ unde li s-a atras atenţia asupra neadmiterii actelor de corupţiei şi sesizării Centrului asupra fiecărui caz.

- alte măsuri de prevenire de lungă durată întreprinse de Centru în conformitate cu Planurile de acţiuni anticorupţie.

 3. Este răspîndită practica acumulării banilor de la elevi de către diriginţii de clase, administraţia şcolii / liceului pentru examenele de bacalaureat (pentru multiplicarea testelor, pentru observatori, comisia de examinare), sume de la 500-800 de lei de la fiecare elev. Ce constituie aceste plăţi?

Lilia IONIŢĂ: Suma anunţată este una totuşi variabilă, pentru că potrivit unor apeluri la LF aceasta a ajuns şi la suma de 100 de euro. Este foarte greu de admis că toţi elevii care achită aceste sume vor beneficia de note bune la bacalaureat sau vor cîştiga „bunăvoinţa” supraveghetorilor de la examene de bac. Poate fi vorba mai mult despre o practică de şantaj sau chiar o escrocherie din partea profesorilor care pretind aceşti bani.

Adrian GHICOV: (conform înregistrării audio)

Iurie CIORBĂ: Cu regret, informaţiile, sesizările recepţionate denotă faptul că această practică vicioasă persistă în majoritatea instituţiilor de învăţământ. Sumele estorcate variază în dependenţă de amplasarea instituţiei şi „serviciul” pentru care se iau bani. Toate acestea reprezintă acte de corupţie comise atât de către funcţionarii publici, persoane cu funcţii de răspundere, profesori (diriginţi) cât şi de persoanele ce oferă aceşti bani (elevi, părinţi). Subiecţii nominalizaţi riscă să fie atraşi la răspundere penală în cazul dacă nu denunţă în organele de drept aceste fapte.

4. În cadrul emisiunii din 4 august o persoană a telefonat şi s-a indignat în legătură cu situaţia de la bacalaureat. Susţine că elevii au plătit cîte 100 Euro pentru examen. Copii de învăţători au luat nota 10 iar cei simpli - note mici. În timpul examenelor de bacalaureat din Criuleni localitatea Boşcana profesorii ajutau copii de profesori şi copiii părinţii cărora au achitat cîte 100 Euro, permiteau transmiterea fiţuicilor din coridor. Un alt exemplu, interlocutorul a comunicat că „pînă la data examenelor şefa de grupă agita colegii precum că examenele de bac vor fi foarte grele şi ca nu va fi posibil de copiat, dar exista o soluţie, şi anume remunerarea profesorilor. A fost solicitată suma de 500 lei pentru nota 5 şi cîte 100 lei pentru fiecare bal în plus. Majoritatea au plătit cîte 800 lei, însă sînt persoane care au achitat suma solicitata dar nu au susţinut examenele. Din grupa ei au achitat mai mut de 15 persoane” . Cum comentaţi?

Adrian GHICOV: (conform înregistrării audio)

Iurie CIORBĂ: Faptele menţionate reprezintă acte de corupţie sau alte infracţiuni, spre exemplu înşelăciune când banii estorcaţi nici nu ajung la profesor sau director. Alte cazuri înregistrate au fost când careva persoane vindeau teste în care informaţia nu corespundea celor reale.

5. De ce se modifică regulamentele de susţinere a bacalaureatului şi de admitere în fiecare an, şi în timp foarte scurt pînă la bacalaureat / admitere? Practic, elevii şi părinţii sînt stresaţi tot anul, neştiind ce va urma, fiind deschişi de a oferi bani dacă li se solicită sub pretextul vag de „a ajuta copilul la bac”.

Adrian GHICOV: (conform înregistrării audio)

Maria GOLBAN: (conform înregistrării audio)

6. Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei are cazuri concrete de atragere la răspundere a angajaţilor din educaţie pentru coruperea procesului de susţinere a bacalaureatului sau admiterii?

Iurie CIORBĂ: Centrul a înregistrat rezultate concrete de depistare a actelor de corupţie în sistemul educaţional. În anul curent au fost depistate 46 crime comise de către funcţionari din sistemul de învăţământ. 

Drept exemple relevante în contextul dat servesc:
-      extorcarea şi primirea de către un director al Şcolii profesionale din or. Drochia a 400 euro pentru favorizarea eliberării unei diplome de bacalaureat în lipsa studiilor corespunzătoare;

 1. extorcarea şi primirea mijloacelor băneşti în sumă de 310 euro precum şi 260 dolari SUA  de la doi studenţi de către un profesor al Universităţii de studii politice şi economice europene din Moldova, pentru favorizarea susţinerii examenelor de stat cu obţinerea unei  note mai mari şi cu aprecierea majoră a tezei de licenţă;

 2. extorcarea şi primirea de către un lector universitar de limbă franceză a Universităţii cooperatist comerciale din Moldova, a sumelor de 700, 200, 600, 800, 600 lei de la 5 studenţi, pentru susţinerea examenelor, la disciplină;

 -     extorcarea şi primirea sumei de 400 dolari SUA de către un cetăţean,  pentru          contribuirea la susţinerea examenelor la sesiunea de iarnă 2008 în cadrul     Academiei de studii economice din Moldova, susţinând că are influenţă asupra             unor profesori şi decani ai academiei

7. Ce trebuie să faci dacă ţi se pretind bani pentru examenele de bacalaureat sau admitere?

Iurie CIORBĂ: În cazul când de la copil sau părinte se cere careva avantaje materiale sau bani pentru procesul educaţional, este necesar ca imediat de contactat CCCEC prin telefonul de încredere (linia fierbinte) 257-257. Este important ca această adresare să fie făcută până la transmiterea mijloacelor băneşti sau altor valori şi persoanele ce ne sesizează să participe personal la documentarea  actului de corupţie.

Centrul garantează confidenţialitatea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale petiţionarilor la toate nivelele, faţă de problemele apărute.

Lilia IONIŢĂ: Să nu fie indiferenţi, să fie activi, să nu ezite a comunica despre acte corupţionale.

Ascultă atent ce ţi se cere, pentru ce, de către cine, pentru cine.

Nu da bani, dar nici nu refuza categoric.

Solidarizează-te cu alţi părinţi, care la fel dezaprobă aceste achitarea acestor plăţi

Sesizează: apelează – la CCCEC, la LF 257-257 sau CAPC 92-79-79

Nu te eschiva de la colaborare cu organele de drept.

Nu trebuie să-şi fie frică de o răzbunare din partea profesorilor