Corupţia poate afecta dreptul la libera circulaţie? Taxele ilegale colectate de şoferii rutelor internaţionale cu pretextul facilitării trecerii în vamă.

La emisiune participă: Radu Jigău, Expert / jurist al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Vitalie Fachira – Inspector superior în cadrul Direcţiei Generale Combaterea Crimelor Economice a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), Ion Cotruţă, Şef adjunct al Direcţiei Transport Auto, Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Vladimir Perjan, Vice-directorul Agenţiei Naţionale a Transportatorilor Auto, Sergiu Tanasiev, Inspector principal în cadrul Direcţiei Securitate Internă a Serviciului Vamal.

ÎNTREBĂRI:

1. O parte considerabilă din populaţia Republicii Moldova este plecată la muncă peste hotare, iar principalul mijloc de transport sunt autobuzele şi microbuzele de pe rutele internaţionale. Se ştie că, de obicei, şoferii de pe aceste rute, de fiecare dată, solicită de la pasageri achitarea unor sume de bani suplimentare biletelor de călătorie, de aproximativ 100-300 de lei de la fiecare pasager, sub pretextul că este necesar de achitat bani în vamă pentru ca mijlocul de transport să treacă „ca vîntul”. Practic, şoferii colectează de la pasageri mita pe care urmează să o achite lucrătorilor vamali, scumpind şi costul călătoriei. Putem spune că această formă de corupţie pe care o răspîndesc respectivii şoferi afectează dreptul oamenilor la libera circulaţie?

Vladimir PERJAN: (conform înregistrării audio)

Vitalie FACHIRA: Conform prevederilor Constituţiei, dreptul la libera circulaţie constă în posibilitatea oricărei persoane de a se deplasa pe teritoriul ţării, de a schimba domiciliul, a ieşi, a emigra şi reveni în ţară. În opinia Centrului, încălcarea legislaţiei în domeniul transportării călătorilor de către agenţii economici nu afectează dreptul menţionat, garantat de Constituţie. În cazul colectării de mijloace băneşti pentru mituirea vameşilor în scopul favorizării trecerii în vamă, aceste fapte sunt încălcări de ordin penal sau administrativ. Colectarea sumelor adăugătoare de şoferi, deseori se fac cu acordul persoanelor care conştient doresc să treacă mai repede procedurile vamale.

Radu JIGĂU: Într-adevăr, acumularea acestor sume de bani de către şoferi de pe rutele internaţionale sub pretextul facilitării trecerea mijlocului de transport prin punctele vamale afectează dreptul oamenilor la libera circulaţie deoarece:

  • astfel se scumpeşte costul călătoriei;
  • persoanele ce folosesc aceste mijloace de transport sînt puşi de a alege să achite aceste sume băneşti sau să renunţe la acest serviciu.

Pe lîngă aceasta, din moment ce prin aceste plăţi se evită controlul vamal, se mai încalcă şi securitatea frontierei vamale a Republicii Moldova iar în anumite cazuri, poate fi pus în pericol şi siguranţa pasagerilor.

2. Avem aici nişte exemple ale persoanelor care au apelat la linia fierbinte a CAPC în care au comunicat următoarele:

  • persoană care îşi face studiile în Cehia susţine că de cîte ori pleacă în Praga şoferii de la autocar strîng cîte 10 $ de persoană şi le dau vameşilor pentru ca aceştia să nu verifice bagajul. Banii sunt împărţiţi pentru 3 vămi.
  • Interlocutorul foloseşte foarte des autocarul de pe ruta Chişinău Moscova. Şoferii de fiecare dată strîng cîte 300 lei de la fiecare persoană pentru a facilita trecerea vămilor Republicii Moldova, Ucrainei şi Rusiei. Şoferii declară deschis că banii se achită vameşilor. În cazul în care cineva refuză să achite suma dată, este bruscat şi ameninţat că va ramîne în vamă, fiind practic impus să achite această suma, pentru care nu se eliberează chitanţă. Într-un alt caz care a implicat de asemenea ruta Chişinău-Moscova, şoferul autobuzului a impus 48 de pasageri să achite cîte 120 de lei pentru a trece nestingherit vămile pîna la Moscova. Doar persoana care a făcut sesizarea împreună cu un alt pasager au refuzat sa achite aceasta taxă, însă restul au achitat-o.
  • Dna Maria din raionul Edineţ a comunicat despre faptul că la intrarea în Republica Moldova prin punctul de frontiera Mamaliga-Criva, şoferii autobusului de pe ruta internaţională Berlin-Chişinău au acumulat de la fiecare pasager cîte 5 euro, pe care i-au transmis funcţionarilor din punctele de trecere, sub pretextul de "a nu sta mai mult timp şi a nu avea probleme la trecerea vămii". Dacă suma necesară nu se adună, autobuzul este reţinut mai multe ore, fără motive evidente.

Cum apreciaţi faptele expuse de aceste persoane în adresările lor către CAPC?

Sergiu TANASIEV: (conform înregistrării audio)

Vitalie FACHIRA: Prin prisma legislaţiei penale, faptele indicate, comise de şoferi, aparent, întrunesc elementele infracţiunii de trafic de influenţă, adică primirea sau extorcarea de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje, personal sau prin mijlocitor, pentru sine sau pentru o altă persoană, săvîrşite intenţionat de către o persoană care are influenţă sau care susţine că are influenţă asupra unui funcţionar, în scopul de a-l face să îndeplinească ori să nu îndeplinească acţiuni ce intră în obligaţiile lui de serviciu, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu săvîrşite, pedeapsa fiind amendă în mărime de la 500 la 1500 unităţi convenţionale (10 000 – 30 000 lei) sau cu închisoare de pînă la 5 ani. Fiecare caz urmează a fi investigat aparte, sunt necesare înfăptuirea diferitor măsuri pentru a documenta şi stabili prezenţa elementelor infracţiunii.

3. Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, acum în curs de lichidare, sau noua Agenţie a Transportatorilor Auto au întreprins ori planifică să întreprindă măsuri pentru a sancţiona acţiunile şoferilor care solicită de la călători bani pentru a-i achita în vamă?

Vladimir PERJAN: (conform înregistrării audio)

4. Dar în cadrul Serviciului Vamal se întreprind măsuri pentru a redresa această situaţie? Practic, tuturor călătorilor de pe rutele internaţionale li se spune că vameşii sunt corupţi şi mita pentru ei trebuie să o avem pregătită de acasă.

Sergiu TANASIEV: (conform înregistrării audio)

5. Dacă e să ne gîndim puţin, şoferii colectează aceste taxe ilegale de la călători, pretinzînd că-i vor transmite vameşilor, dar în realitate ei ar putea şi să nu-i dea sau să nu-i dea chiar pe toţi vameşilor, păstrînd integral sau o parte din bani pentru sine. La urma urmei, banii chiar dacă şi se transmit lucrătorilor vamali, nu se transmit în prezenţa martorilor. Ce se întîmplă de fapt?

Radu JIGĂU: Nu trebuie de exclus şi o astfel de situaţie, deoarece, particularitatea unor astfel de infracţiuni este că anume şoferii sînt cei care de fapt transmit banii şi au contact direct cu lucrătorii vamali. Nimeni nu poate cunoaşte ce se întîmplă în realitate la ghişeu, ce sumă de bani se transmite şi care este modalitatea de transmitere.
În acest caz suntem în prezenţa unei infracţiuni prevăzute de art. 326 Cod penal „Traficul de influenţă” care se pedepseşte cu amendă sau cu închisoare de pînă la 5 ani.

Trebuie să mai menţionăm că persoanele care au telefonat şi au spus că au refuzat să achite aceste taxe ilegale, pînă la urma au călătorit cu bine şi probleme la vamă sau de alt gen nu au avut. Într-adevăr, există persoane care, dacă au în bagaj mărfuri ilicite, ca droguri, arme etc., au un interes să achite aceste taxe şi chiar agită şi ceilalţi pasageri să o facă pentru că lor le convine să evite controlul vamal. Însă ascultătorii trebuie să fie foarte conştienţi de acest lucru şi să nu contribuie ca cineva să comită ilegalităţi din control lor, folosind pentru aceasta banii lor.

Sergiu TANASIEV: (conform înregistrării audio)

Vitalie FACHIRA: Situaţia reală diferă de la caz la caz şi este stabilită în cadrul cercetării sub toate aspectele conform legislaţiei procesual penale, adică audierea tuturor persoanelor implicate, organizarea controlului transmiterii banilor, cercetări la faţa locului, etc. Conform prevederilor codului penal, cum deja am menţionat, infracţiunea de trafic de influenţă se consumă odată cu afirmarea persoanei că are influenţă asupra vameşilor, indiferent dacă această influenţă există sau nu în realitate.

6. Situaţia reală diferă de la caz la caz şi este stabilită în cadrul cercetării sub toate aspectele conform legislaţiei procesual penale, adică audierea tuturor persoanelor implicate, organizarea controlului transmiterii banilor, cercetări la faţa locului, etc. Conform prevederilor codului penal, cum deja am menţionat, infracţiunea de trafic de influenţă se consumă odată cu afirmarea persoanei că are influenţă asupra vameşilor, indiferent dacă această influenţă există sau nu în realitate. Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei are cazuri concrete de atragere la răspundere a şoferilor de pe rutele internaţionale auto pentru perceperea de la pasageri a acestor sume ilegale, cu pretextul că se plătesc în vamă? Sau a colaboratorilor vamali?

Vitalie FACHIRA: Pînă la moment Centrul nu a instrumentat cazuri de trafic de influenţă comise de şoferii care activează pe rute auto internaţionale de călători. Însă, reieşind din faptul că în ultimul timp, inclusiv şi prin intermediul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, sunt recepţionate asemenea semnale, investigaţiile necesare au fost demarate în mod operativ, iar rezultatele obţinute vor fi date publicităţii prin intermediul instituţiilor mass-media.

7. Ce trebuie să faci dacă, odată urcat într-un autocar sau microbuz pentru a pleca peste hotare, după ce ai achitat costul călătoriei, şoferul îţi cere bani pentru a-i achita în vamă?

Vitalie FACHIRA: În asemenea cazuri, sugerez tuturor radio-ascultătorilor să respecte în primul rînd obligaţiile de călător, refuzînd achitarea taxelor adăugătoare, dar dacă totuşi aceste sume au fost achitate, în termeni cît mai restrînşi să anunţe organele de ocrotire a normelor de drept despre aceste fapte.

Radu JIGĂU:

  • Să nu fii indiferent şi să nu-ţi fie frică;
  • Să asculţi atent ce ţi se cere, pentru ce, de către cine, pentru cine;
  • Să apelezi la CCCEC, la LF 257-257 sau CAPC 92-79-79, ori la autoritatea superioară celui care cere;
  • Să nu te eschivezi de la colaborarea cu organele de drept;
  • Să refuzi transmiterea valorilor solicitate.