Centrul de analiză şi prevenire a corupţiei

Corupţia afectează libertatea asocierii şi dreptul la învăţămînt gratuit? Contribuţiile forţate prin intermediul asociaţiilor părinteşti şi fundaţiilor.

La emisiune participă: Lilia Ioniţă, Expert / jurist al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), Iurie Ciorbă, Şef de Secţie în cadrul Direcţiei Generale Combaterea Crimelor Economice a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), Vasilisa Iluţă, Şefa Secţiei management preuniversitar în cadrul Direcţiei Generale Învăţămînt, Tineret şi Sport din mun. Chişinău

INTRODUCERE

Astăzi, de 1 septembrie, este poate mai actual decît oricînd să abordăm o temă legată de şcoală. Ştim cu toţii situaţia în care se află şcolile şi grădiniţele, salariile mici ale profesorilor şi educatorilor, exodul masiv peste hotare al populaţiei, inclusiv al cadrelor didactice, în căutarea locurilor de muncă mai bine plătite. Astfel, pentru a ajuta şcolile prost asigurate şi părăsite de profesori, în anii ’90 părinţii au început să se unească în asociaţii părinteşti pentru a susţine financiar şcolile şi grădiniţele prin intermediul unor fonduri suplimentare. Astăzi, instituţiile de învăţămînt continuă să mizeze puternic pe aceste ajutoare. Din păcate, contribuţiile băneşti la şcoală şi grădiniţă au pierdut demult caracterul benevol, părinţii nu oferă această susţinere pentru că au ales să o facă, ci din contra – pentru că nu mai au de ales. Mulţi părinţi nici nu bănuiesc că sunt membri ai unor asociaţii părinteşti, însă toţi ştiu că trebuie să plătească: şi în fundaţie, şi pentru reparaţie, şi pentru zilele de naştere ale directorului şi profesorilor, etc.

ÎNTREBĂRI:

1. Impunerea părinţilor să dea bani reprezintă o formă de corupţie? Cum credeţi, este lezată astfel libertatea de asociere?

Iurie CIORBĂ: Examinând cadrul legal de funcţionare a asociaţiilor părinteşti, create în cadrul instituţiilor de învăţământ de stat de toate nivelurile, s-a stabilit că, o mică parte din aceştia funcţionează fiind înregistraţi în Camera Înregistrării de Stat sub formă de asociaţii obşteşti, în corespundere cu prevederile statutului elaborat la acest capitol, consideraţi non-profit, dispunând de conturile bancare şi evidenţă contabilă, fiind scutiţi în temeiul art. 52 Cod fiscal de la plata impozitului de venit, mijloacele băneşti acumulate de la membri fiind destinate şi utilizate în scopul dezvoltării bazei tehnico-materiale a instituţiei susţinute, majorării nivelului salarizării corpului didactic, desfăşurării activităţilor suplimentare în vederea dezvoltării multilaterale a copiilor etc.
Este de menţionat acel fapt că, în activităţile desfăşurate de către asociaţiile părinteşti, cât cele înregistrate în mod stabilit precum şi cele neînregistrate, nu se respectă caracterul benevol al donaţiilor băneşti efectuate de către părinţi, adică ultimii sunt condiţionaţi de către administraţia instituţiei de învăţământ, direct sau prin intermediul corpului didactic şi reprezentanţilor comitetului părintesc, de achita sumele fixate de ultimii, în caz contrar copiii părinţilor, ce nu respectă acestea, sunt presaţi prin diferite metode de către profesori şi administraţie, deoarece nivelul acumulărilor nominalizate direct influenţează salarizarea suplimentară a acestora, fapt care dă dovadă de creare prin cele nominalizate de către pedagogi a unei forme de estorcare şi primire de la părinţi a remunerărilor ilicite ce nu i se cuvin ceea ce prezintă o formă a corupţiei.

Prin aceste acţiuni sunt lezate dreptul libertăţii de asociere, deoarece în activitatea sa asociaţiile părinteşti trebuie să se bazeze pe unele principii fundamentale cum ar fi:
1. Principiul caracterului benevol al contribuţiilor membrilor asociaţiilor;
2. Legalitatea înregistrării asociaţiilor părinteşti în modul corespunzător;
3. Transparenţa activităţii;
4. Excluderea implicării conducerii instituţiilor de învăţământ în activitatea asociaţiilor părinteşti.

Vasilisa ILUŢĂ: (conform înregistrării audio)

Lilia IONIŢĂ: Potrivit Legii cu privire la asociaţiile obşteşti, acestea sînt organizaţii necomerciale, independente de autorităţile publice, constituite benevol de cel puţin două persoane fizice şi/sau juridice (asociaţii obşteşti), asociate prin comunitate de interese în vederea realizării, în condiţiile legii, a unor drepturi legitime.
Impunerea părinţilor de a deveni membri ai asociaţiilor respective, indubitabil, afectează caracterul benevol al libertăţii de asociere. În primul rînd, trebuie să ne punem întrebarea: oare toţi părinţii şi-au manifestat dorinţa de a deveni membri ai unor asemenea asociaţii sau faptul achitării de către aceştia a diferitor plăţi presupune că ei acceptă automat şi necondiţionat includerea lor în lista membrilor asociaţiei respective?

2. Constituţia ţării noastre prevede că învăţămîntul de stat în Republica Moldova este gratuit. Ce înseamnă acest lucru dacă atunci cînd ducem copii la şcoală trebuie să plătim manualele, reparaţiile curente şi capitale, salariile profesorilor şi încă multe altele?

Vasilisa ILUŢĂ: (conform înregistrării audio)

3. Administraţia şcolii este implicată cumva în asociaţiile părinteşti? Nu înţeleg de ce adesea banii asociaţiilor sunt colectaţi prin intermediul diriginţilor şi educatorilor.

Iurie CIORBĂ: Fluxul de informaţii, sesizări înregistrate şi examinate denotă faptul că în majoritatea cazurilor în activitatea asociaţiilor părinteşti sunt implicate persoane din cadrul instituţiei de învăţământ sau persoane afiliate. Anul curent, Centrul verificând informaţia prezentată de CAPC referitor la activitatea asociaţiilor părinteşti în cadrul a două licee din capitală a depistat că directorii acestor instituţii dirijau activitatea asociaţiei, mai mult ca atât casieria(mijloacele financiare) se păstrau în safeurile din birourile de serviciu. Faptul că directorii îi impun pe diriginţi, profesori să colecteze aceste mijloace contravin normelor morale, etice, legislaţiei în vigoare şi a statutului asociaţiei.

Vasilisa ILUŢĂ: (conform înregistrării audio)

Lilia IONIŢĂ: Probabil că aceasta nu poate reprezenta o problemă, odată ce diriginţii sau educatorii, prin statutul asociaţiilor au fost abilitaţi cu asemenea competenţe şi există o decizie a asociaţiei în acest sens.
Apare însă o problemă de ordin moral: care va fi atitudinea dirigintelui sau educatorului faţă de copilul ai cărui părinţi au refuzat să achite banii colectaţi cu o anumită ocazie. Practica operării LF a CAPC ne demonstrează că nu întotdeauna, dar poate chiar tot timpul, elevii vor fi marginalizaţi şi admonestaţi în faţa colegilor de către profesori şi chiar de către părinţii colegilor.

4. Să luăm nişte exemple de la linia fierbinte a CAPC pe care o să rog invitaţii să le comenteze:

persoană a comunicat că pentru înmatricularea fiului la liceu a fost obligat, împreună cu alţi părinţi, să achite cîte 3000 lei pentru reparaţia şcolii, fiind ameninţaţi că, în caz contrar, copiii lor nu vor fi admişi la şcoală. Într-un alt caz, pentru a înscrie copilul la un liceu public administraţia a solicitat 1700 de lei.

părintele unui elev a comunicat despre faptul că profesoara de fizica determină elevii să solicite ore „facultative” pentru care încasează cîte 50 de lei/zi. La aceste „facultative” sînt atraşi 18 elevi, majoritatea clasei. Refuzul celorlalţi de a plăti „facultativele” determină atitudine negativă neadecvată faţă de ei.

la unul din licee profesoara de fizică solicită de la elevi să colecteze cîte cel puţin 20 de lei pentru a o ajuta la procurarea unui calculator personal. Elevii sînt obligaţi să întocmească liste cu cei ce au dat bani şi să prezinte listele doamnei profesoare, în caz contrar, fiind atenţionaţi deschis că vor avea probleme.

sora unui elev ne-a comunicat că profesoara de limbă română pretinde de la elevi să-i facă diverse cadouri (ex. tel mobil).

Se deosebesc totuşi plăţile făcute în fundaţie, în mărime fixă achitate lunar de sumele acumulate ocazional (pentru reparaţii, cadouri, înmatricularea copilului la şcoală etc.) sau în toate exemplele de mai sus banii sunt ai asociaţiilor părinteşti?

Iurie CIORBĂ: Majoritatea informaţiilor menţionate a fost investigate de Centru, fiind adoptate decizii. Referitor la delimitarea plăţilor făcute prin asociaţie şi celor în afara acesteia, ţin să menţionez că acestea trebuie făcute benevol, fără implicarea angajaţilor instituţiei, banii trebuie depuşi pe contul bancar şi utilizaţi exclusiv numai de membrii asociaţiei. Alte plăţi solicitate reprezintă acte de corupţie, pentru comiterea cărora persoanele vinovate vor fi atrase la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Vasilisa ILUŢĂ: (conform înregistrării audio)

Lilia IONIŢĂ: De fapt a-şi dori să răspund cu o întrebare: cîţi bani cheltuie statul pentru sistemul educaţional şi care sînt compartimentele pentru care se cheltuie cei mai mulţi bani?
În mod normal, achitarea plăţilor lunare, în mărime fixă, nu va trezi suspiciuni, doar dacă aceste plăţi sînt prevăzute în statutul asociaţiei respective. Este puţin diferită situaţia, cînd părintele care doreşte să-şi înmatriculeze copilul la şcoală este obligat din start să achite anumite plăţi: pentru reparaţia făcută sau care abia urmează a fi făcută (el nefiind membru al asociaţiei ). În mod normal, este bine ca părinţilor din start să le fie explicate regulile jocului: în primul rînd părinţii fiecărui elev trebuie să primească o copie a statutului asociaţiei părinteşti şi dacă aceştia sînt de acord cu prevederile lui – să semneze într-o listă a membrilor asociaţiei părinteşti. Astfel, părinţilor le va deveni clar cînd, cum, pentru ce şi de cine vor fi colectate anumite plăţi, cine şi cînd le va prezenta un raport privind utilizarea banilor colectaţi de ei sau măcar să fie vizibile rezultatele utilizării banilor achitaţi de ei.

5. Şi în exemplele de mai sus am văzut că de multe ori copiii sunt nemijlocit atraşi la acumularea sumelor de bani, încă de la grădiniţă, de la şcoală. Copiii înţeleg că bunăvoinţa profesorilor şi educatorilor, reuşita şcolară se cumpără şi cu bani, cadouri, şi nu neapărat prin cunoştinţe. Împreună cu obiectele de studiu copii învaţă să fie corupţi, mai întîi la şcoală, iar apoi în viaţă. Creează corupţia din sistemul de învăţămînt o problemă morală deosebită?

Vasilisa ILUŢĂ: (conform înregistrării audio)

Lilia IONIŢĂ: Potrivit Legii învăţămîntului, una din obligaţiile de bază a cadrelor didactice este:

a) să respecte în activitate normele de etică, să cultive, prin propriul exemplu, principiile morale de dreptate, echitate, umanism, generozitate, hărnicie, patriotism şi alte virtuţi;

Colectarea banilor de către profesori, implicarea elevilor în acest proces de colectare a banilor ridică probleme de moralitate. Un elev va percepe profesorul ca o bună investiţie: eu îţi dau bani, iar tu în schimb îmi vei pune note bune.

Trebuie să recunoaştem că un sistem educaţional corupt generează un produs la fel de corupt. Generaţia actuală a elevilor este o generaţie de sacrificiu a unei perioade de tranziţie, perioadă în care nu e nevoie să înveţi, dar mai efectiv este sa devii corupt cit mai devreme posibil si sa învăţăm copii noştri legile corupţiei ca ei sa se descurce in societate.

Noi creştem o generaţie tînără, cu moralitatea viciată din grădiniţă, care ajunsă la maturitate va insista asupra aplicării aceloraşi practici corupte pe care le-au cunoscut din fragedă copilărie.

6. CCCEC are cazuri concrete de atragere la răspundere pentru colectarea forţată a banilor în asociaţiile părinteşti, şi dacă da, ce pedepse au fost aplicate?

Iurie CIORBĂ: Centru la acest compartiment a înregistrat rezultate dar nu mă voi referi la cifre sau fapte concrete despre atragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate. Doresc să aduc la cunoştinţa DVS că în scopul anihilării acestui fenomen accentul de bază se pune pe activitatea pe prevenirea, înlăturare a cauzelor şi condiţiilor ce îl favorizează.

7. Ce trebuie să faci dacă eşti constrîns să achiţi bani în asociaţia părintească sau să dai bani în alte scopuri pentru copilul tău care învaţă la şcoală, merge la grădiniţă?

Iurie CIORBĂ: În cazul când de la copil sau părinte se cere careva avantaje materiale sau bani pentru procesul educaţional, este necesar ca imediat de contactat CCCEC prin telefonul de încredere (linia fierbinte) 257-257. Este important ca această adresare să fie făcută până la transmiterea mijloacelor băneşti sau altor valori şi persoanele ce ne sesizează să participe personal la documentarea actului de corupţie.

Centrul garantează confidenţialitatea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale petiţionarilor la toate nivelele, faţă de problemele apărute.

Lilia IONIŢĂ:

Ţine minte: toate plăţile sînt benevole!!!, mai ales dacă nu eşti membru al asociaţiei

Trebuie să fii membru al asociaţiei părinteşti, iar pentru aceasta e necesar să citeşti statutul acestei asociaţii, drepturile şi obligaţiile tale, să semnezi o cerere de aderare la asociaţia respectivă

Trebuie să soliciţi decizia asociaţiei prin care s-a stabilit necesitatea colectării acestor bani Poţi solicita şi un bon de casă, astfel, ca să fii sigur că banii respectivi sînt la o anumită evidenţă ca ulterior să poţi obţine o informaţie despre modul în care au fost utilizaţi banii respectivi

Solidarizează-te cu alţi părinţi care la fel dezaprobă aceste achitarea acestor plăţi, sesizează administraţia instituţiei, instanţele superioare

Nu trebuie să-şi fie frică de o răzbunare din partea profesorilor

Nu te eschiva de la colaborare cu organele de drept, dacă nu acceptaţi colaborarea, documentarea cazului şi sancţionarea persoanelor culpabile practic e imposibilă!!!
Sesizează: apelează – la CCCEC, la LF 257-257 sau CAPC 92-79-79

în sus