(Română) Raport de expertiză la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (implementarea suplimentară în cadrul normativ intern a Recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională)

    4

    RAPORT DE EXPERTIZĂ
    la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (implementarea suplimentară în cadrul normativ intern a Recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională)

    Înregistrat cu nr. 316

    din: 06/11/2024

    I. EVALUAREA GENERALĂ

    1. Autor al actului normativ este Guvernul, autor nemijlocit - Ministerul Justiţiei

    2. Categoria actului normativ propus este Lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi Legii 100/2017 privind actele normative.

    3. Scopul promovării proiectului

    Potrivit titlului proiectului, acesta ar avea scopul implementării recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), iar potrivit notei de fundamentare, „Prezentul proiect a fost elaborat în vederea asigurării alinierii legislației naționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului la legislația Uniunii Europene, reprezentând o etapă esențială în realizarea angajamentelor Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană”. Totodată, se mai menționează că „prezentul proiect propune un șir de intervenții în cadrul normativ intern în vederea implementării recomandărilor formulate în Raportul de evaluare privind implementarea standardului pentru schimbul de informații la solicitare (EOIR Standard)”, precum și faptul că prin proiect se asigură alinierea la recomandările DG FISMA.

    Analiza normele elaborate relevă că proiectul are ca scop modificarea a 6 legi în partea care vizează domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, în contextul transpunerii unor prevederi din Directiva nr. 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului. Astfel, se propune diversificarea conținutului Registrului de stat al unităților de drept și a Registrului fiduciilor și construcțiilor juridice similare, și anume se obligă antreprenorii și părțile fiduciilor de a desemna o persoană fizică responsabilă pentru furnizarea informațiilor despre beneficiarii efectivi, iar datele de identitate ale persoanei respective să fie integrate și disponibile în registrele menționate. În cazul desconsiderării acestei obligații sau executării necorespunzătoare, proiectul reglementează tragerea la răspundere contravențională în acest sens. Prin proiect se exclude obligativitatea ținerii evidenței beneficiarului efectiv al autorităților și instituțiilor publice, întreprinderilor de stat și municipale, al societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, regulile în vigoare fiind confuze și incerte. În Legea nr. 308/2017 se introduc două entități raportoare noi: mediatorii și furnizorii de servicii pentru fiduciari sau societăți; se definește noțiunea de „interes legitim de serviciu”; se reglementează posibilitatea SPCSB de a stoca datele cu caracter personal pentru o perioadă de 5 ani și în unele cazuri 8 ani; se reglementează mai detaliat modul de ținere și completare a Registrului conturilor de plăți și bancare, al casetelor de siguranță al persoanelor fizice și juridice; etc.

    Prin urmare, se constată că scopul declarat de către autor în nota informativă corespunde scopului real al proiectului.

    4. Respectarea transparenței decizionale

    Autorul proiectului a asigurat informarea publicului referitor la iniţierea elaborării prezentului proiect, condiţie prevăzută de art. 9 al Legii nr. 239/2008 care consemnează următoarele: „(1) După iniţierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea publică va plasa, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, anunţul respectiv pe pagina web oficială [...]".

    La data efectuării expertizei anunțul privind organizarea consultărilor publice nu a fost regăsit pe pagina web a autorului www.justice.gov.md și nici pe portalul www.particip.gov.md, fiind identificat doar „Anunț cu privire la inițierea elaborării proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative (implementarea suplimentară în cadrul normativ intern a Recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară Internațională)” pe ambele pagini web nominalizate.

    Totodată, afirmația din compartimentul nr. 6 al notei de fundamentare, potrivi căreia „Urmare a definitivării versiunii inițiale a proiectului, materialele aferente acestuia au fost plasate pe pagina web oficială a Ministerului Justiției www.justice.md, în rubrica: Transparența decizională, secțiunea: Proiecte de acte normative remise spre coordonare, precum și pe platforma particip.gov.md”, este inexactă, deoarece pe pagina web a autorului nu a fost regăsită secțiunea „Proiecte de acte normative remise spre coordonare”.

    Proiectul supus expertizei a fost plasat pe pagina web oficială a Parlamentului Republicii Moldova, cu anexarea actelor din dosarul de însoțire.

    Prin urmare, evaluarea respectării cerințelor privind transparența decizională nu poate fi realizată, deoarece la data efectuării expertizei nu s-a identificat anunțul cu privire la consultarea publică pe pagina web a autorului și pe platforma www.particip.gov.md și, respectiv nici proiectul cu actele ce-l însoțesc, iar datele din nota de fundamentare în acest sens nu sunt de natură să clarifice dacă s-a respectat etapa consultărilor publice.

    II. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI

    5. Structura notei informative

    Nota de fundamentare corespunde structurii stabilite de anexa nr. 1 a Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative.

    6. Suficienţa argumentării.

    Nota de fundamentare nu este suficient de argumentată având în vedere lipsa informațiilor în compartimentele dedicate analizei impactului de reglementare. În notă nu se regăsesc date despre viziunea autorului referitor rolul SPCSB în calitate de autoritate care ar putea efectua monitorizarea și verificarea respectării prevederilor Legii nr. 308/2017 de către toate entitățile raportoare, inclusiv de cele supravegheate de către BNM și CNPF. De asemenea, în notă nu este consemnat expres și nici nu rezultă dacă proiectul asigură implementarea tuturor recomandărilor GAFI sau mai urmează și alte proiecte sau acțiuni din partea statului în acest sens, lipsind mențiuni clare despre recomandările concret realizate prin intermediul proiectului, ceea ce ar putea genera dificultăți în înțelegerea sensului concret sau scopului nemijlocit al anumitor norme. În acest context, nu sunt furnizate informații inclusiv despre recomandările DG FISMA care ar fi implementate prin acest proiect.

    Prin urmare, nota de fundamentare urmează să fie completată prin prisma aspectelor expuse.

    7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale.

    Prin intermediul proiectului se transpun „art. 2 (a), (b) și (c), art. 3 (7), art. 18a (2), art. 30 (3), (5), (6), art. 31 (1)-(5), (9), art. 38 (2), art. 61 (3) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului”. În acest context, se observă trimiterea defectuoasă la „art. 2 (a), (b) și (c)” din Directiva nr. 2015/849.

    Totodată, din nota de fundamentare rezultă că proiectul ar asigura implementarea recomandărilor GAFI, ale DG FISMA, ale forumului global al OECD, deși nu este cert care anume recomandări se au în vedere și dacă prin acest proiect se asigură implementarea tuturor recomandărilor.

    În consecință, referirile la standardele internaționale sunt realizate într-un mod superficial, fără a oferi detalii substanțiale sau explicații clare, ceea ce reclamă complinirea notei informative.

    8. Fundamentarea economico-financiară.

    Autorul nu menționează explicit, însă induce ideea că implementarea proiectului nu va avea un impact financiar asupra bugetului public național.

    9. Analiza impactului de reglementare.

    Nota de fundamentare, deși conține compartimentele corespunzătoare, nu oferă date despre analiza impactului de reglementare, care este obligatorie în virtutea prevederilor art. 4 lit. c) și art. 13 din Legea nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, având în vedere că proiectul are ca obiect de reglementare relații sociale ce vizează activitatea de întreprinzător.

    III. EVALUAREA DE FOND

    11. Stabilirea şi promovarea unor interese / beneficii.

    Prin proiect se urmărește satisfacerea interesului public de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Restrângerile noi propuse prin proiect persoanelor ce practică activitate de întreprinzător și altor entități raportoare sunt proporționale cu interesul public și au la bază o justificare legitimă, sub rezerva elementelor de vulnerabilitate și coruptibilitate identificate.

    15. Analiza detaliată a prevederilor

    Art. III pct. 2 și pct. 3 din proiect (art. 17 și art. 18 din Legea nr. 220/2017)
    Art. III. – Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali (...), se modifică după cum urmează: 2. Articolul 17 se completează cu litera e) cu următorul cuprins: „e) actele oficiale care reflectă numele, prenumele, data nașterii (...); 3. La articolul 18, alineatul (1) se completează cu litera e) cu următorul cuprins: „e) actele oficiale care reflectă numele, prenumele, data nașterii (...).
    Obiecții:
    Problematica normelor citate consistă în aceea că, fiind încadrate în articolele corespunzătoare, vor obliga persoanele juridice să depună actele de identitate ale persoanelor fizice la organul înregistrării de stat. Astfel, pentru înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat, precum și pentru înregistrarea suspendării sau reluării activității persoanei juridice, persoana juridică va depune la organul înregistrării de stat actele oficiale nominalizate în proiect. Acțiunea de a depune un document sau, altfel spus, de a preda un document unei entități publice (în special un act de identitate) nu se încadrează în spiritul normelor modificate. Având în vedere contextul relațiilor sociale reglementate de Legea nr. 220/2007 și de proiect, înțelegem că persoanele juridice trebuie să depună copiile actelor nominalizate în proiect și să le prezinte în original pentru confirmarea autenticității. Prin urmare, proiectul instituie o obligație excesivă în sarcina persoanelor juridice, care pe de o parte, ar putea fi interpretată neuniform în practică, iar pe de altă parte, ar constitui o sursă de divergențe și neînțelegeri între entitățile private și cele publice, care în final pot determina influențe necorespunzătoare, comportamente subiective și chiar abuzive etc.
    Recomandări:
    Se va reglementa obligația persoanelor juridice de a depune copia actelor oficiale și de a prezenta actele oficiale în original pentru confirmarea corespunderii copiilor.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive. Costuri exagerate în raport cu beneficiul public. Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative.
    Art. III pct. 6 din proiect (art. 37 din Legea nr. 220/2017)
    Art. III. – Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali (...), se modifică după cum urmează: 6. Articolul 37 se completează cu alineatul (4/1) cu următorul cuprins: „(4/1) În cazul în care organul înregistrării de stat constată: a) prezentarea unor date neveridice (....); b) neactualizarea informației prevăzute la lit. a), (...), acesta informează, în termen de 3 zile lucrătoare, Serviciul Fiscal de Stat, în vederea angajării răspunderii legale a subiecților responsabili”.
    Obiecții:
    Prin intermediul normei prenotate se împuternicește organul înregistrării de stat de a constata anumite situații de fapt (ex.: prezentarea unor date neveridice) și să informeze Serviciul Fiscal de Stat să întreprindă măsuri pentru tragerea la răspundere juridică a celor responsabili. Obiecția consistă în faptul că nu organul înregistrării de stat dar Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este entitatea ce constată contravenții în calitate de agent constatator conform Codului contravențional, iar organul înregistrării de stat este entitatea care identifică semne/indicii că s-ar fi comis o contravenție și transmite informațiile către agentul constatator - SFS. Această deosebire terminologică și de competențe este respectată în același articol la alin. (4) din legea modificată, care prevede că „În cazul depistării documentelor neautentice (false), organul înregistrării de stat anunţă despre aceasta organele de drept şi de control pentru a se întreprinde acţiunile de rigoare”. În acest caz, observăm că organul înregistrării de stat are competența de a depista falsuri și de a anunța organele de drept. Mai mult decât atât, prin proiect se propune completarea Codului contravențional cu un articol nou care prevede aceleași acțiuni ca cele din norma analizată însă competența de constatare fiind atribuită SFS. Așadar, norma analizată, prin care se împuternicește organul înregistrării de stat cu o atribuție nespecifică - cea de a constata contravenții, constituie un element de coruptibilitate și de vulnerabilitate, ceea ce o poate face inaplicabilă sau, dimpotrivă, generatoare de abuzuri a agenților publici.
    Recomandări:
    Se va revedea competența organului înregistrării de stat de a constata contravenții. În acest context, la art. III pct. 6 din proiect se recomandă substituirea verbului „constată” cu „depistează”.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Conflictul normelor de drept. Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive. Utilizarea neuniformă a termenilor. Norme irealizabile. Atribuții excesive sau contrare statutului entității publice. Atribuții care admit derogări și interpretări abuzive. Atribuții paralele. Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative.
    Art. V pct. 4 din proiect (art. 5/2 alin. (4) și (6) din Legea nr. 308/2017
    Art. V. – Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (....), se modifică după cum urmează: 4. Articolul 5/2: alineatele (4) și (5) vor avea următorul cuprins: „(4) În baza informațiilor transmise de entitățile raportoare, în termen de 5 zile lucrătoare, Agenția Servicii Publice efectuează o notare în Registrul de stat al unităților de drept, iar Serviciul Fiscal de Stat – în Registrul fiduciilor și construcțiilor juridice similare, cu privire la existența unei neconcordanțe. (...). articolul se completează cu alineatul (6), cu următorul cuprins: „(6) Procedura privind efectuarea/radierea mențiunilor în/din Registrul de stat al unităţilor de drept și Registrul fiduciilor și construcțiilor juridice similare şi de soluţionare a neconcordanţelor se aprobă prin: (...).
    Obiecții:
    Norma prenotată utilizează o terminologie neuniformă și nealiniată cadrului normativ. Astfel, sintagmele „efectuează o notare” și „efectuarea mențiunilor” din proiect, precum și sintagma „înscrierea mențiunilor” de la art. 19 din Legea nr. 220/2007, caracterizează aceeași acțiune a entității publice, referindu-se la același fenomen. Această neconcordanță terminologică poate genera ambiguități în interpretarea și aplicarea legii, afectând claritatea obligațiilor juridice și uniformitatea practicilor administrative. Pentru a elimina aceste vulnerabilități, este necesară uniformizarea terminologiei, prin utilizarea termenilor consacrați de legislația existentă, în vederea asigurării clarității și coerenței în aplicarea normelor juridice.
    Recomandări:
    Se va uniformiza terminologia proiectului cu terminologia consacrată în legislație. Astfel, la art. V pct. 4 sintagmele „Agenția Servicii Publice efectuează o notare în Registrul de stat” și „Procedura privind efectuarea/radierea mențiunilor în/din Registrul de stat” se vor substitui cu „Agenția Servicii Publice înscrie o mențiune în Registrul de stat” și respectiv „Procedura privind înscrierea/radierea mențiunilor în/din Registrul de stat”.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Conflictul normelor de drept. Utilizarea neuniformă a termenilor. Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative.
    Art. V pct. 9 din proiect (art. 15 alin. (1/1) din Legea nr. 308/2017
    Art. V. – Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (....), se modifică după cum urmează: 9. Articolul 15: articolul se completează cu alineatul (1/1) cu următorul cuprins: „(1/1) Serviciul poate efectua monitorizarea și verificarea respectării prevederilor prezentei legi de către toate entitățile raportoare prevăzute la art. 4 alin. (1)”.
    Obiecții:
    Referitor la norma citată, nu este certă viziunea autorului referitor la modalitatea de funcționare a SPCSB în raport cu entitățile de raportare. Potrivit prevederilor în vigoare ale art. 15 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 308/2017, „Organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare sunt: h) Serviciul – pentru toate entitățile raportoare, cu excepția celor care nu sunt supuse supravegherii autorităților prevăzute la lit. a)–g) din prezentul articol, în limita monitorizării și verificării respectării prevederilor prezentei legi”. În primul rând se observă admiterea unei erori la redactarea textului juridic în vigoare, or potrivit proiectului Legii nr. 66/2023 prin care s-a introdus această prevedere în Legea nr. 308/2017, s-a avut în vedere că SPCSB supraveghează toate entitățile raportoare cu excepția acelor entități care sunt supravegheate de alte organe cu funcții de supraveghere, precum BNM, CNPF etc. În al doilea rând, se observă că SPCSB nu are mandat de supraveghere asupra tuturor entităților raportoare, dispunând doar de atribuția de coordonare a implementării legii și de sesizare a organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare imediat ce au fost identificate riscuri aferente activității entităților supravegheate în virtutea art. 15 alin. (7) și art. 19 alin. (1) lit. g) din legea de referință. Totodată, potrivit art. 4 alin. (4) - (6) din Legea nr. 75/2020, SPCSB efectuează verificarea conformității tuturor entităților raportoare, cu excepția celor supravegheate de BNM și CNPF. Noutatea proiectului consistă în faptul că se deleagă către SPCSB competența de „a efectua monitorizarea și verificarea respectării prevederilor prezentei legi de către toate entitățile raportoare”. Astfel, se remarcă următoarele neclarități: A. SPCSB este investit cu dreptul de discreție referitor la activitatea de monitorizare și verificare a respectării legii, adică SPCSB poate (adică are dreptul, dar nu și obligația/responsabilitatea) să efectueze monitorizarea și verificarea. Această prevedere este una vulnerabilă din motivul lipsei reperelor care ar face previzibile deciziile SPCSB și lipsei caracterului imperativ și obligatoriu al dispoziției normei juridice. B Se suprapun competențele SPCSB cu cele ale BNM și CNPF. Nu este certă și previzibilă modalitatea de realizare a supravegherii (controale, verificări etc.) asupra entităților raportoare de către SPCSB și BNM sau CNPF. Spre exemplu, nu sunt reglementate situațiile când o bancă comercială va fi verificată de către SPCSB și când de către BNM, fiind iminent un conflict de competență. C. Atribuirea competenței de a verifica respectarea legislației în același domeniu pentru două autorități publice riscă să devină excesiv de împovărătoare pentru sectorul privat. Această dublare a controlului poate genera costuri administrative suplimentare și incertitudini pentru entitățile private, care ar putea fi supuse unor evaluări paralele sau chiar contradictorii din partea autorităților. Totodată, această abordare poate duce la o utilizare ineficientă a resurselor publice și la o potențială fragmentare a implementării legislației în sectorul respectiv. D. Prin proiect, pe de o parte se stabilește expres că SPCSB este un organ cu funcții de supraveghere a 6 categorii de entități raportoare, din toate cele 16 categorii, iar pe de altă parte se reglementează dreptul SPCSB de a efectua monitorizarea și verificarea respectării legii de către toate entitățile raportoare. Respectiv, este confuză modalitatea de repartiție a atribuțiilor între autoritățile publice și rolul SPCSB în supravegherea domeniului respectiv. În concluzie, norma analizată conține elemente de vulnerabilitate și de coruptibilitate, care pot împiedica atingerea interesului public urmărit de autorii proiectului, riscând astfel să compromită eficiența și obiectivitatea în aplicarea prevederilor propuse.
    Recomandări:
    Se va exclude alin. (1/1) de la art. 15 din Legea nr. 308/2017, fie, în caz contrar, se va completa proiectul cu norme juridice coerente, clare și precise, care să reglementeze detaliat modalitatea de exercitare a supravegherii cumulate, atât de către SPCSB, cât și de către BNM și CNPF, astfel încât să se evite suprapunerea competențelor și să se asigure o aplicare eficientă și coordonată a prevederilor legale.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Conflictul normelor de drept. Lacuna de drept. Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive. Insuficiența argumentării din nota informativă. Atribuții care admit derogări și interpretări abuzive. Atribuții paralele. Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative.
    Art. V pct. 8 din proiect (art. 14 alin. (3) și (3/1) din Legea nr. 308/2017)
    Art. V. – Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (....), se modifică după cum urmează: 8. La articolul 14: alineatele (3) și (3/1) vor avea următorul cuprins: „(3) Este interzisă înregistrarea persoanelor juridice, întreprinzătorilor individuali, fiduciilor și construcțiilor juridice similare fiduciilor, în lipsa datelor despre beneficiarul efectiv şi/sau dacă informaţia prezentată este neveridică sau incompletă. (3/1) Beneficiarii efectivi ai persoanelor juridice, ai întreprinzătorilor individuali, ai fiduciilor și ai construcțiilor juridice similare fiduciilor înregistrate în Republica Moldova, inclusiv care dețin acțiuni, drepturi de vot, cote sociale sau exercită controlul prin alte mijloace, au obligația să furnizeze respectivelor persoane juridice, întreprinzători individuali, fiduciarului/ fiduciarilor sau persoanelor ce deţin poziţii echivalente în cadrul construcţiilor juridice similare fiduciilor toate informațiile necesare pentru a se conforma obligațiilor stabilite la alin. (2).”
    Obiecții:
    Imprecizia normelor citate consistă în faptul că nu reglementează situația gospodăriilor țărănești, în pofida noilor reglementări propuse în proiect privind obligativitatea înregistrării în „Registrul de stat” a beneficiarilor efectivi și a persoanei responsabile de furnizarea informațiilor despre beneficiarii efectivi ai gospodăriilor țărănești - art. I din proiect. Având în vedere reglementările proiectului, potrivit cărora se interzice expres înregistrarea persoanelor juridice, întreprinzătorilor individuali, fiduciilor și construcțiilor juridice similare fiduciilor, în lipsa datelor despre beneficiarul efectiv, nu este cert dacă sunt vizate gospodăriile țărănești. Doar printr-o interpretare extensivă, în lumina prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1353/2000, care prevede că gospodăriile țărănești sunt întreprinderi individuale, am putea plasa gospodăriile țărănești sub interdicția reglementată de proiect. Totuși, de regulă, orice interpretare a textului de lege se bazează pe principiul ca interpretarea să profite antreprenorului în scopul evitării abuzurilor și discreției arbitrare al entităților publice. Mai mult decât atât, Legea nr. 220/2007 diferențiază între întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești. Prin urmare, normele analizate sunt de natură să genereze ambiguitate la etapa punerii în aplicare, și anume în procesul înregistrării de stat a gospodăriilor țărănești. Obiecția este valabilă pentru toate normele proiectului care fac referire la subiectele de drept ce sunt obligate să furnizeze date despre beneficiarul efectiv și despre persoana desemnată să furnizeze date despre beneficiarul efectiv.
    Recomandări:
    În cadrul normelor prenotate, precum și ale altor norme corespunzătoare din proiect (ex.: dispoziții finale și tranzitorii) se vor menționa inclusiv gospodăriile țărănești.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Lacuna de drept. Atribuții care admit derogări și interpretări abuzive. Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative. Lipsa sancţiunilor clare şi proporţionale pentru încălcarea prevederilor din proiect.
    Clauza de armonizare
    Prezenta lege transpune art. 2 (a), (b) și (c), art. 3 (7), art. 18a (2), art. 30 (3), (5), (6), art. 31 (1)-(5), (9), art. 38 (2), art. 61 (3) din Directiva (UE) 2015/849 (...)
    Obiecții:
    Clauza de armonizare conține o carență de ordin redacțional, deoarece nu stabilește cu precizie care dispoziții din art. 2 al Directivei nr. 2015/849 sunt transpuse prin intermediul proiectului. Trimiterea la „art. 2 (a), (b) și (c)” nu este suficientă pentru identificarea certă a dispozițiilor corespunzătoare din Directivă, fiind necesar un demers de interpretare în acest sens. Deși poate apărea ca o eroare tehnică de redacție, totuși în procesul de implementare a proiectului și de identificare a modului de aplicare a normelor respective în UE, sunt iminente situațiile dificile de confuzie și neclaritate referitor la intenția legiuitorului.
    Recomandări:
    În clauza de armonizare se va preciza care dispoziții din art. 2 al Directivei nr. 2015/849 sunt transpuse în cadrul normativ național prin intermediul proiectului expertizat.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Norme de trimitere.

    IV. CONCLUZII

    Prin intermediul proiectului se modifică 6 legi în partea care vizează domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, în contextul transpunerii unor prevederi din Directiva nr. 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

    Proiectul conține elemente de coruptibilitate și de vulnerabilitate, care consistă în ambiguitatea procedurii administrative de depunere la organul înregistrării de stat a actelor de identitate, conferirea unei atribuții contrare statutului organului înregistrării de stat de a constata contravenții, utilizarea neuniformă a terminologiei aferentă înscrierii mențiunilor în Registrul de stat, atribuția ambiguă a SPCSB de a verifica respectarea Legii nr. 308/2017 de către toate entitățile raportoare, lipsa sancțiunilor clare pentru gospodăriile țărănești care vor desconsidera obligațiile impuse prin proiect, precum și trimiterea defectuoasă la normele directivei care se transpune.

    Nota de fundamentare nu conține analiza impactului de reglementare, nu oferă detalii despre recomandările GAFI, ale DG FISMA și ale forumului global al OECD care ar fi implementate, precum și nu clarifică rolul SPCSB în ceea ce privește verificarea tuturor entităților raportoare etc.

    Analiza respectării rigorilor transparenței decizionale nu a fost posibilă, deoarece la data efectuării expertizei nu s-a regăsit pe paginile web anunțul cu privire la consultarea publică.

    În concluzie, autorul urmează să redacteze proiectul și să completeze nota de fundamentare prin prisma aspectelor și recomandărilor expuse în prezentul Raport de expertiză.