
RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul
de lege pentru modificarea unor acte normative (privind procedura de azil)
Înregistrat cu nr. 350
din: 27/11/2024
I. EVALUAREA GENERALĂ
1. Autor al actului normativ este Guvernul, autor nemijlocit - Ministerul Afacerilor Interne
2. Categoria actului normativ propus este Lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi Legii 100/2017 privind actele normative.
3. Scopul promovării proiectului
Pornind de la clauza de armonizare, proiectul transpune:
- art. 20 (3) și (4) din Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 337/9 din 20 decembrie 2011 (CELEX: 32011L0095);
- art. 2 lit. (d); art. 4 (1); art. 18 (1); art. 24 (1) și (3); art. 26 (1) și (2); art. 37; art. 39 (3) și (4) și Anexa I din Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 180/60 din 29 iunie 2013 (CELEX: 32013L0032);
- art. 2 lit. (g) și (k); art. 6 (2); art. 8; art. 9 (1) și (3); art. 10 (4); art. 13, art. 17 (1), (3) și (4); art. 20 (1), (2), (3), (5) și (6); art. 21; art. 22 (1) și (2); art. 25 (1) și (2) din Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 180/96 din 29 iunie 2013 (CELEX: 32013L0033).
4. Respectarea transparenței decizionale
Autorul nemijlocit al proiectului a respectat prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional. Sinteza recomandărilor obținute la etapa consultării proiectului pe platforma Guvernului a fost publicată pe pagina web a Parlamentului. În ceea ce privește Parlamentul, Legislativul a aprobat Proiectul în prima lectură fără a-l supune consultării cu părțile interesate.
II. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI
5. Structura notei informative
Consecutivitatea elementelor Notei de fundamentare nu corespunde exigențelor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, astfel nerespectându-se modelul din Anexa nr. 1 la legea menționată. Nota de fundamentare nu conține Analiza impactului de reglementare.
6. Suficienţa argumentării.
Nota de fundamentare nu conține Analiza impactului de reglementare.
7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale.
Atât Nota de fundamentare, cât și proiectul, cuprind referințe la legislația comunitară.
8. Fundamentarea economico-financiară.
Nota de fundamentare nu conține Analiza impactului financiar, nefiind argumentate Costurile estimative ale proiectului.
9. Analiza impactului de reglementare.
Așa cum am menționat mai sus, contrar exigențelor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, Nota de fundamentare nu conține Analiza impactului de reglementare.
III. EVALUAREA DE FOND
11. Stabilirea şi promovarea unor interese / beneficii.
Proiectul nu stabilește/promovează interese/beneficii de grup sau particulare, care nu ar fost justificate legitim.
13. Vulnerabilitatea proiectului din perspectiva drepturilor omului
Anumite prevederi ale proiectului sunt vulnerabile din perspectiva respectării drepturilor omului. Pentru detalii a se vedea Analiza detaliată a prevederilor.
14. Compatibilitatea proiectului cu prevederile cadrului normativ național
Pornind de la vulnerabilitatea anumitor prevederi din perspectiva drepturilor omului, proiectul ridică anumite probleme legate de constituționalitate.
15. Analiza detaliată a prevederilor
IV. CONCLUZII
Autor al actului normativ este Guvernul, autor nemijlocit fiind Ministerul Afacerilor Interne.
Pornind de la clauza de armonizare, proiectul transpune:
- art. 20 (3) și (4) din Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 337/9 din 20 decembrie 2011 (CELEX: 32011L0095);
- art. 2 lit. (d); art. 4 (1); art. 18 (1); art. 24 (1) și (3); art. 26 (1) și (2); art. 37; art. 39 (3) și (4) și Anexa I din Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 180/60 din 29 iunie 2013 (CELEX: 32013L0032);
- art. 2 lit. (g) și (k); art. 6 (2); art. 8; art. 9 (1) și (3); art. 10 (4); art. 13, art. 17 (1), (3) și (4); art. 20 (1), (2), (3), (5) și (6); art. 21; art. 22 (1) și (2); art. 25 (1) și (2) din Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 180/96 din 29 iunie 2013 (CELEX: 32013L0033).
Autorul nemijlocit al proiectului a respectat prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional. Sinteza recomandărilor obținute la etapa consultării proiectului pe platforma Guvernului a fost publicată pe pagina web a Parlamentului. În ceea ce privește Parlamentul, Legislativul a aprobat proiectul în prima lectură fără a-l supune consultării cu părțile interesate.
Consecutivitatea elementelor Notei de fundamentare nu corespunde exigențelor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, astfel nerespectându-se modelul din Anexa nr. 1 la legea menționată. Nota de fundamentare nu conține Analiza impactului de reglementare, fiind necesară, în special, Analiza impactului financiar și argumentarea costurilor estimative ale proiectului.
Proiectul conține prevederi coruptibile/vulnerabile. Cu titlu de exemplu pot servi prevederile din art. I, pct. pct. 3 și 8 din proiect. Prevederile propuse constituie norme de blanchetă, care, în efect, deleagă Guvernului atribuții excesive de reglementare. Proiectul ar trebui să conțină, cel puțin, prevederi referitoare la temeiurile și condițiile de acordare, limitare și retragere a condițiilor materiale de primire. Asemenea prevederi sunt necesare pentru a asigura calitatea (accesibilitatea, claritatea, proporționalitatea, predictibilitatea și stabilitatea) normelor aferente drepturilor omului. Prevederile propuse sunt nepotrivite spiritului normelor din art. 54 din Constituția Republicii Moldova. Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. Este de reținut că Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională, în art. 20, permite statelor membre, în exclusivitate – în cazuri excepționale și justificate corespunzător, limitarea sau retragerea condițiilor materiale de primire. Deciziile luate în acest sens trebuie să fie obiective, imparțiale și motivate. Deciziile respective trebuie să fie fondate pe situația particulară a persoanei vizate, ținând cont de principiul proporționalității. În orice situație, statele membre trebuie să asigure accesul la îngrijiri medicale și să garanteze un nivel de trai demn tuturor solicitanților. Statele membre trebuie să asigure că nu sunt limitate sau retrase condițiile materiale de primire înainte de adoptarea unei decizii în acest sens.