
RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul
de lege privind protecția specială a copiilor împotriva deplasării în străinătate sau reținerii ilicite
Înregistrat cu nr. 326
din: 13/11/2024
I. EVALUAREA GENERALĂ
1. Autor al actului normativ este Guvernul, autor nemijlocit - Ministerul Muncii și Protecției Sociale
2. Categoria actului normativ propus este Lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi Legii 100/2017 privind actele normative.
3. Scopul promovării proiectului
Scopul proiectului este de a îndeplini acțiunea nr. 6 din Planul privind implementarea Programului național pentru protecția copilului pentru anii 2022-2026, care stabilește elaborarea și aprobarea Legii privind punerea în aplicare a prevederilor Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii de la Haga, din 25 octombrie 1980. Guvernul Republicii Moldova, aprobând Programul național pentru protecția copilului pentru anii 2022-2026, s-a angajat sa stabilească în cadrul național normativ mecanisme de intervenție prompta și eficientă a sistemului de protecție la nevoile fiecărui copil, în conformitate cu prevederile Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, ale Acordului de Asociere si ale altor mecanisme internaționale, asigurând implementarea deplină a recomandărilor acestora.
Printre scopurile de bază ale proiectului este și sporirea protecției copilului, asigurarea priorității creșterii acestuia în familie, dar și reglementarea detaliată a atribuțiilor și competențelor autorității centrale responsabile în domeniu - Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
4. Respectarea transparenței decizionale
În etapa de elaborare și examinare a proiectului de lege de către autorul nemijlocit și Guvern:
- anunțul despre inițierea elaborării proiectului a fost publicat prealabil pentru consultare în perioada 23.05.2024-02.06.2024 (https://particip.gov.md/ro/document/stages/*/12564);
- proiectul a fost publicat și prezentat pentru consultare în perioada 03.07.2024 - 16.07.2024 (https://particip.gov.md/ro/document/stages/se-plaseaza-spre-consultare-publica-proiectul-de-lege-privind-protectia-speciala-a-copiilor-impotriva-deplasarii-in-strainatate-sau-retinerii-ilicite/12828);
- sinteza recomandărilor primite în cadrul consultărilor prealabile a fost făcută publică.
La Parlament proiectul de lege a fost înregistrat și disponibil pe pagina web de pe 13 noiembrie 2024, dar examinarea în prima lectură a avut loc deja la data de 21 noiembrie 2024, în lipsa informațiilor cu privire la organizarea unor consultări publice de către comisia parlamentară responsabilă înainte de examinarea proiectului și în lipsa unor informații despre sinteza recomandărilor pe web, în cazul în care comisia a organizat astfel de consultări publice.
Faptul că proiectul de lege a fost examinat în prima lectură la doar 8 zile de la înregistrarea sa în Parlament, fără desfășurarea unor consultări publice, indică o insuficiență în respectarea cerințelor de transparență și de implicare a părților interesate în procesul decizional.
II. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI
5. Structura notei informative
Structura Notei de fundamentare anexată la proiect nr.326 din 13.11.2024 corespunde structurii cerută de Legea nr. 100/2017 privind actele normative, fiind redactată conform modelului prevăzut în Anexa nr. 1.
6. Suficienţa argumentării.
Argumentarea proiectului corespunde rigorilor de fundamentare formală prevăzută de legislație.
În același timp, deoarece Republica Moldova de peste 25 de ani este membru la Convenția internațională de la Haga din 25 octombrie 1980, înainte de promovarea unei reglementări noi - era imperios necesară analiza situației de facto și a mecanismului existent de aplicare a Convenției la nivel național, cu determinarea tuturor problemelor și neajunsurilor, care ar urma să fie reparate prin noua reglementare.
7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale.
Proiectul nu are ca scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene, expertiza de compatibilitate nu a fost efectuată.
Proiectul are ca scop introducerea în legislația Republicii Moldova a unor noi prevederi-cadru necesare pentru implementarea Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii de la Haga din 25 octombrie 1980, la care statul nostru este parte din 1998.
Majoritatea prevederilor din proiect sunt compatibile cu această Convenție, iar prevederile care suscită unele întrebări sunt analizate mai jos.
8. Fundamentarea economico-financiară.
Conform notei de fundamentare anexate la proiect, autorul afirmă că prevederile propuse nu generează cheltuieli financiare din bugetul de stat sau din alte surse legale, deoarece la nivel național deja există un mecanism în vigoare prin care sunt aplicate prevederile Convenției vizate.
III. EVALUAREA DE FOND
11. Stabilirea şi promovarea unor interese / beneficii.
Proiectul promovează crearea cardului legislativ și instituțional pentru asigurarea protecției corespunzătoare copiilor împotriva deplasării ilicite sau reținerii ilicite în străinătate, interesul public și particular al copiilor fiind justificat.
12. Prejudicii aduse prin aplicarea actului.
Există riscul să nu fie respectate obligațiile convenționale ale Republicii Moldova, în cazul în care acest proiect va fi adoptat fără modificarea noțiunilor de ”deplasare ilegală” și ”reținere ilegală”, cu menținerea concomitentă a termenului de 30 de zile (a se vedea analiza detaliată).
13. Vulnerabilitatea proiectului din perspectiva drepturilor omului
Anumite prevederi ale proiectului sau lipsa acestora nu sunt în concordanță cu legislația internațională relevantă și ar putea conduce la încălcarea unor drepturi/libertăți sau la împiedicarea exercitării lor plenare (a se vedea analiza detaliată).
14. Compatibilitatea proiectului cu prevederile cadrului normativ național
Proiectul reflectă prevederi existente deja în legislația națională.
Până la elaborarea proiectului nu a fost analizată posibilitatea completării corespunzătoare a cadrului normativ existent, fără a se elabora o lege integral nouă .
15. Analiza detaliată a prevederilor
Alte comentarii privind la proiect
a) La art.29 denumirea este ”Dispoziții finale”, repetând denumirea Capitolului IV și articolului 29, ceea ce contravine tehnicii legislative. b) la art.29 se propune ca intrarea în vigoare a Legii să se realizeze de la data de 1 ianuarie 2025, adică în mai puțin de o lună de la momentul când Legea nici nu este examinată și adoptată în lectura a doua. Conform art.56 al Legii 100/2017, actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului normativ, care nu poate fi anterioară datei publicării. Corespunzător, ar fi necesară acordarea unui termen minim pentru intrarea în vigoare a noii legi, astfel ca toate instituțiile să fie pregătite pentru implementare și să respecte termenele restrânse stabilite în cuprinsul Legii noi.
IV. CONCLUZII
1. Scopul declarat al proiectului este justificat prin necesitatea de a îndeplini acțiunea nr. 6 din Planul privind implementarea Programului național pentru protecția copilului pentru anii 2022-2026, care stabilește elaborarea si aprobarea Legii privind punerea în aplicare a prevederilor Convenției asupra aspectelor civile ale răpirii Internaționale de copii de la Haga din 25 octombrie 1980.
2. La elaborarea proiectului au fost respectate cerințele de consultare publică, cu excepția examinării urgente în prima lectură în Parlament, fără organizarea unor consultări suplimentare.
3. Una dintre problemele majore ale acestui proiect este fundamentarea insuficientă a necesității unei legi separate pentru reglementarea răpirii internaționale de copii. În nota de fundamentare autorii proiectului spun clar că la nivel național există un mecanism în vigoare prin care sunt aplicate prevederile Convenției de la Haga, i.e. - Legea nr. 140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situații de risc și a copiilor separați de părinți și Capitolul XXV1 din Codul de procedură civilă, modificări introduse în legislație în anul 2020. Totuși, în loc de perfecționarea cadrului normativ deja existent se propune o lege complet nouă, ceea ce poate duce la contradicții, suprapuneri și neclarități între normele sus-citate și proiectul în cauză și inevitabil, la o inflație de acte normative, complicând la maximum lucrul persoanelor implicate, a subiecților interesați și înțelegerea din partea publicului larg.
4. Un alt aspect problematic este dorința de a îmbina reglementarea ieșirii minorilor din țară cu încorporarea dispozițiilor Convenției de la Haga în dreptul național. Acest amalgam nu este reușit, dispozițiile din lege privind reținerea și deplasarea ilicită a copilului nefiind pe deplin conforme Convenției.