(Română) Raport de expertiză la proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 242/2023 privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării și privind modificarea unor acte normative)

    0

    RAPORT DE EXPERTIZĂ
    la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 242/2023 privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării și privind modificarea unor acte normative)

    I. EVALUAREA GENERALĂ

    1. Autor al actului normativ este deputat în Parlament, autor nemijlocit - grup de deputați în Parlament

    2. Categoria actului normativ propus este Lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi Legii 100/2017 privind actele normative.

    Legea nr. 100/2017, prin art. 23 alin. (1) și (2), prevede că proiectele actelor normative sunt elaborate de către autoritățile publice abilitate să le inițieze, conform programelor și planurilor aprobate în modul stabilit de lege, precum și la solicitarea Parlamentului, a Președintelui Republicii Moldova, a Guvernului sau din inițiativa proprie, în modul stabilit de lege. Subiecții care pot iniția elaborarea proiectelor de acte normative, ar urma s-o facă în limitele competenței și în conformitate cu atribuțiile și domeniul de activitate ale acestora.

    Proiectul ține de domeniul securității naționale, care, în virtutea art. 4 lit. k) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern, este unul din domeniile de activitate ale Guvernului. Proiectele de genul celui supus expertizei trebuie promovate prin intermediul Guvernului. În așa fel, s-ar asigura transparența în elaborarea și promovarea proiectului, dar și calitatea acestuia.

    3. Scopul promovării proiectului

    Prin proiect se propune modificarea: Legii nr. 242/2023 privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării și modificarea unor acte normative; Legea securității statului nr. 618/1995; Hotărârea Parlamentului, nr. 416/2023 privind aprobarea Concepției de comunicare strategică și contracarare a dezinformării, a acțiunilor de manipulare a informației și a ingerințelor străine pentru anii 2024-2028; Hotărârea Parlamentului nr. 417/2023 privind aprobarea structurii și a efectivului-limită ale Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.

    4. Respectarea transparenței decizionale

    Autorul nu a informat publicul referitor la inițierea elaborării deciziei. În așa fel, au fost ignorate prevederile art. 8 lit. a) și art. 9 din Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional.

    În ceea ce privește punerea la dispoziția părților interesate a proiectului, etapa a fost asigurată prin publicarea proiectului și materialelor aferente pe pagina web a Parlamentului. Astfel, au fost respectate art. 8 lit. b) și art. 10 din Legea nr. 239/2008.

    Cu referire la consultarea părților interesate, pe pagina web a Parlamentului a fost publicat anunțul privind consultarea proiectului. Termenul fixat pentru prezentarea recomandărilor este de 9 zile lucrătoare, ceea ce constituie un termen mai restrâns decât cel prevăzut de pct. 7.2. din Platforma de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 149/2023 (15 zile lucrătoare), dar și decât cel prevăzut de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 239/2008 (10 zile lucrătoare).

    II. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI

    5. Structura notei de fundamentare

    Structura notei de fundamentare corespunde structurii stabilite de Anexa nr. 1 la Legea nr. 100/2017. Autorul omite să completeze unele compartimente, în pofida argumentelor pe care, tot el, le reține în justificarea proiectului. Cu titlu de exemplu, autorul refuză să se expună asupra impactului social al proiectului, deși susține, de o manieră declarativă, că proiectul va avea ca beneficii: asigurarea integrității spațiului informațional și reducerea vulnerabilității la manipulare și propagandă; asigurarea accesului la informații verifice și clare, în special în situații de criză; consolidarea încrederii în instituțiile statului prin comunicare strategică transparentă și unitară; sprijinirea rezilienței sociale și a educației informaționale prin campanii și mesaje publice coordonate; reducerea polarizării sociale generate de campaniile de dezinformare sau acțiunile de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine.

    6. Suficienţa argumentării.

    În pofida volumului notei de fundamentare, aceasta nu este argumentată suficient. Contrar exigențelor din notele de la Anexa nr. 1 a Legii nr. 100/2017, nota de fundamentare nu conține o descriere clară a obiectivelor urmărite prin adoptarea actului normativ. Nu este clară nici legătură acestora cu situația și problemele abordate. De fapt, nota de fundamentare nu conține decât constatări generale și abstracte, neoferind vreo analiză a situației și problemelor. Nici obiectivele, nici rezultatele scontate nu sunt expuse în mod măsurabil, realist, cuantificat și fixat în timp.

    Până la urmă, rămâne neclar motivul pentru care este revăzut locul Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării prin transferul acestuia de sub control parlamentar în subordinea Președintelui Republicii Moldova. Or, în cazul în care Centrul, în aproape doi ani de la înființare, nu a reușit să devină funcțional, singurul motiv al eșecului ar fi lipsa de necesitate/utilitate a acestuia.

    7. Compatibilitatea cu legislaţia Uniunii Europene şi alte standarde internaţionale.

    Nota de fundamentare conține referințe la anumite standarde internaționale, inclusiv legislația UE.

    8. Fundamentarea financiară.

    Proiectul nu este fundamentat financiar, invocându-se că implementarea proiectului nu ar necesita alocări suplimentare de la bugetul de stat.

    9. Analiza impactului de reglementare.

    Nota de fundamentare ar trebui să conțină impactul de reglementare.

    III. EVALUAREA DE FOND

    11. Stabilirea şi promovarea unor interese / beneficii.

    Proiectul conține prevederi care promovează, fără vreo justificare legitimă, interese/beneficii. Ne referim la revizuirea locului Centrului prin transferul acestuia de sub controlul parlamentar în subordinea Președintelui Republicii Moldova. În acest sens, a se vedea obiecțiile și recomandările reținute în Analiza detaliată a prevederilor.

    Promovarea intereselor/beneficiilor se face cu respectarea interesului public

    12. Prejudicii aduse prin aplicarea actului.

    Promovarea proiectului ar putea genera, fără a respecta interesul public, prejudicii. Proiectul conține prevederi vulnerabile din perspectiva respectării drepturilor omului. În acest sens, a se vedea obiecțiile și recomandările reținute în Analiza detaliată a prevederilor.

    13. Vulnerabilitatea proiectului din perspectiva drepturilor omului

    Așa cum am menționat mai sus, proiectul este vulnerabil din perspectiva respectării drepturilor omului. În acest sens, a se vedea obiecțiile și recomandările reținute în Analiza detaliată a prevederilor.

    14. Compatibilitatea proiectului cu prevederile cadrului normativ național

    Proiectul conține prevederi incompatibile cu cadrul normativ național, inclusiv Constituția Republicii Moldova. În acest sens, a se vedea obiecțiile și recomandările reținute în Analiza detaliată a prevederilor.

    15. Analiza detaliată a prevederilor

    Denumirea proiectului
    Lege pentru modificarea unor acte normative
    Obiecții:
    Denumirea proiectului nu corespunde exigențelor tehnicii legislative. În conformitate cu art. 42 alin. (4) din Legea nr. 100/2017, dacă actul normativ modifică sau abrogă două sau mai multe acte normative ori părți ale acestora, denumirea trebuie să conțină o formulă generală referitoare la modificarea sau abrogarea unor acte normative, urmată de o paranteză în care se indică laconic obiectul de reglementare al proiectului.
    Recomandări:
    Conformarea denumirii proiectului exigențelor tehnicii legislative – în denumirea proiectului, între paranteze, indicarea laconică a obiectului de reglementare al proiectului.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Lacune de drept; Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive
    Art. I, pct. 1
    În denumirea Legii, precum și pe tot parcursul textului legii, sintagma „Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării” se substituie cu sintagma „Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării”
    Obiecții:
    1) Pornind de la definiția cuvântului „parcurs” cuprinsă în DEX, este nepotrivită utilizarea acestuia cu referire la lege. Reținem obiecția pentru tot cuprinsul proiectului. 2) Pornind de la nota de fundamentare, autorul își justifică propunerea prin diferențele semantice între noțiunile „combaterea” și „contracararea”. Potrivit autorului, acțiunile de „combatere” sunt corective și reactive, pe când acțiunile de „contracarare” se referă la prevenirea și educația publicului, având scopul de a diminua impactul dezinformării și de a preveni apariția acesteia. În fapt, în pofida celor declarate de către autor, noțiunile de „combatere” și „contracarare” nu par a fi similare. Acestea sunt noțiuni distincte, care, cu referire la un fenomen infracțional, sunt consacrate normativ și doctrinar. Cu titlu de exemplu, a se vedea Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, Legea nr. 20/2009 privind prevenirea și combaterea criminalității informatice, Legea nr. 50/2012 privind prevenirea și comunicarea criminalității organizate, Legea nr. 120/2017 cu privire la prevenirea și combaterea terorismului, Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Prin acțiuni de „contracarare” se înțelege totalitatea acțiunilor de prevenire și combatere a fenomenului infracțional. Acțiunile de prevenire sunt acțiuni specifice cu caracter permanent, întreprinse anticipat de către autoritățile abilitate prin lege, în scopul identificării și înlăturării riscurilor care generează fenomenul infracțional. La acțiuni de prevenire se atribuie acțiunile de informare și relații publice, instruire și educație, perfecționare a cadrului normativ, cooperare națională și internațională. Prin acțiuni de „combatere” înțelegem acțiuni ofensive, întreprinse de către autoritățile abilitate prin lege, în scopul descoperirii, documentării, urmăririi și curmării activităților infracționale. Astfel, utilizarea, în raport cu Centrul, a noțiunii de „contracarare”, ca și a noțiunii de „combatere”, este neavenită. Centrul nu este organ abilitat să desfășoare activități speciale de investigații, informative/contrainformative sau de urmărire penală. Centrul nu este înzestrat decât cu atribuții preventive, neavând atribuții de combatere. În opinia noastră, denumirea Centrului ar putea fi una laconică – Centrul pentru Comunicare Strategică. Or, așa cum se înțelege în sensul art. 1 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, dezinformarea poate fi prevenită prin comunicare strategică. Reținem obiecția și pentru art. II și III pct. 1 din proiect. În cel din urmă caz, este de menționat că denumirea Hotărârii Parlamentului nr. 416/2023 nu conține sintagma „Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării”.
    Recomandări:
    1) Substituirea cuvintelor „pe tot parcursul legii” cu cuvintele „în tot cuprinsul legii”. Reținem recomandarea pentru tot cuprinsul proiectului. 2) Reexaminarea propunerii privind denumirea Centrului. O eventuală denumire ar putea fi - Centrul pentru Comunicare Strategică. Reținem recomandarea pentru art. II și III pct. 1 din proiect. Suplimentar, la art. III pct. 1 - excluderea cuvintelor „în denumirea Hotărârii Parlamentului, precum și”.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Conflictul normelor; Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Utilizarea neuniformă a termenilor
    Art. I pct. 2
    Articolul 2 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins: „(3) Centrul este subordonat Președintelui Republicii Moldova”.
    Obiecții:
    1) În corespundere cu art. 77 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, Președintele Republicii Moldova reprezintă statul și este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării. Constituția statuează atribuțiile Președintelui Republicii Moldova în domeniul politicii externe (art. 86) și al apărării (art. 87), precum și alte atribuții (art. 88). Printre aceste atribuții nu se regăsesc expres atribuții care ar ține de domeniul de competență a Centrului. Potrivit art art. 87 alin. (4) din Constituție, Președintele Republicii Moldova poate lua și alte măsuri pentru asigurarea securității naționale și a ordinii publice, în limitele și în condițiile legii. Însă, în opinia noastră, pornind de la locul prevederilor citate în textul Constituției, acestea țin, în exclusivitate, de domeniul apărării, în calitatea Președintelui Republicii Moldova de comandant suprem al forțelor armate. Astfel, eventuala subordonare a Centrului Președintelui Republicii Moldova ar exceda limitele de competențe ale acestuia, afectând echilibrul celor trei puteri în stat. 2) În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 242/2023, Centrul este autoritate administrativă autonomă față de alte persoane juridice de drept public sau privat, precum și față de persoanele fizice, funcționând la nivel național ca structură unică. Subordonarea Centrului vreunei puteri ar prejudicia principiile independenței, imparțialități și neutralității politice, care ar trebui garantate în virtutea art. 5 lit. b), c) și f) din Legea nr. 242/2023. Acest efect devine și mai probabil, având în vedere că, potrivit art. I pct. 9 din proiect, se propune excluderea procedurilor de concurs în numirea directorului Centrului. Astfel, Președintele Republicii Moldova va numi directorul Centrului la propria discreție. Mai mult, prin art. I pct. 13 din proiect, se propune excluderea art. 16 din Legea nr. 242/2023, prevederile ținând de controlul parlamentar asupra activității Centrului. 3) Reținem obiecțiile și pentru art. I pct. 3 (în partea ce ține de referințele la decretele Președintelui Republicii Moldova), pct. 9, pct. 10 (în partea ce ține de excluderea alin. (5) și redacția propusă a alin. (6) din art. 12 din Legea nr. 242/2023), pct. 11, 13-14, dar și pentru art. IV din proiect.
    Recomandări:
    1) Excluderea prevederilor. 2) Reținem recomandarea și pentru art. I pct. 3 (în partea ce ține de referințele la decretele Președintelui Republicii Moldova), pct. 9, pct. 10 (în partea ce ține de excluderea alin. (5) și redacția propusă a alin. (6) din art. 12 din Legea nr. 242/2023), pct. 11, 13-14, dar și pentru art. IV din proiect.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Conflictul normelor; Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Promovarea intereselor contrar interesului public; Atribuţii excesive sau contrare statutului entității publice; Atribuţii care admit derogări şi interpretări abuzive
    Art. I pct. 3
    Articolul 3 va avea următorul cuprins: „Centrul își desfășoară activitatea în conformitate cu Constituția Republicii Moldova, Legea securității statului, prezenta lege, Strategia securității naționale, decretele Președintelui Republicii Moldova, alte acte normative, precum și cu prevederile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.”
    Obiecții:
    1) Pornind de la esența exigențelor prevăzute de art. 42 alin. (5) din Legea nr. 100/2017, numărul de ordine și anul adoptării sunt elementele de identificare ale unui act normativ și fac parte din denumirea acestuia. În speță, denumirea actelor normative, la care se face trimitere, trebuie să includă și numărul de ordine, dar și anul adoptării. 2) Referința la Strategia securității naționale este neavenită. Or, în sensul art. alin. (1) din Legea nr. 100/2017, documentele de politici nu sunt acte normative. Astfel, ele nu pot întemeia/legitima activitatea unei autorități. De altfel, potrivit art. 55 alin. (3) din Legea nr. 100/2017, într-un act normativ, nu se admite trimiterea la un act normativ de nivel inferior. Strategia securității naționale a Republicii Moldova a fost aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 391/2023.
    Recomandări:
    1) Specificarea numărului de ordine și anului adoptării în denumirile actelor normative, la care se face trimitere. 2) Excluderea cuvintelor „Strategia securității naționale”.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Norme de trimitere
    Art. I pct. 4
    Articolul 4, la noțiunea de comunicare strategică, sintagma „obiectivele strategice ale autorității și ale statului” se substituie cu „interesele naționale și obiectivele naționale de securitate”; Definiția „acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințe străine” se expune în următoarea redacție: „acțiuni de manipulare a informațiilor și ingerințe străine - un model de comportament manipulator, desfășurat în mod intenționat și coordonat, care amenință, or are potențialul de a avea impact negativ asupra valorilor, procedurilor și proceselor politice, promovat de actori statali sau nonstatali, inclusiv de intermediari din interiorul sau exteriorul statului și care sunt de natură să cauzeze prejudicii securității, intereselor naționale sau obiectivelor naționale de securitate. „informații de securitate sensibile - informații protejate, a căror divulgare neautorizată sau scurgere este de natură să aducă atingere intereselor securității naționale, accesul către informațiile respective fiind restricționat și fiind acordat în baza principiului „nevoia de a cunoaște”, adică este acordat doar persoanelor care au nevoie de informațiile respective pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu”. reziliență societală - capacitatea comunităților de a absorbi în mod flexibil perturbațiile majore și de a reveni rapid de la scăderea inevitabilă a funcționalității elementare.
    Obiecții:
    1) Proiectul nu specifică completarea art. 4 din Legea nr. 242/2023 cu noțiunile „informații de securitate sensibile” și „reziliență societală”. 2) Cu referire la texul prevederilor, acesta nu corespunde exigențelor tehnicii legislative. În conformitate cu art. 54 alin. (1) din Legea nr. 100/2017, conținutul proiectului se expune într-un limbaj simplu, clar și concis, pentru a exclude orice echivoc. Într-o frază se exprimă o singură idee. Noțiunea se redă prin termenul respectiv, evitându-se definiția acesteia sau utilizarea frazeologică. Se operează cu noțiunea „ingerințe străine”, noțiune care nu este definită normativ. În cazul noțiunilor „interese naționale” și „obiective naționale de securitate” nu se face nicio trimitere la vreun act normativ care le-ar specifica. Noțiunile vagi și confuze, prin restricții neîntemeiate, ar putea limita/încălca drepturile omului, inclusiv dreptul de fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle (art. 23 alin. (2) din Constituție). Reținem obiecțiile și pentru art. I pct. 5 și 6 din proiect.
    Recomandări:
    Conformarea prevederilor exigențelor tehnicii legislative.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Lacune de drept; Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Lipsa/insuficiența accesului la informația de interes public; Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile
    Art. I pct. 7
    Articolul 9 se completează cu lit. c/1) în următoarea redacție: „c/1) să stabilească mecanismul privind protecția, gestionarea și acordarea accesului la informațiile de securitate sensibilă.”
    Obiecții:
    1) Investirea Centrului cu competența de a stabili mecanismul privind protecția, gestionarea și acordarea accesului la informațiile de securitate sensibilă este nejustificată. În conformitate cu art. 34 din Constituție, dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a cetățenilor sau siguranța națională. În dezvoltarea acestor norme, Constituția, în art. 54, prevede condițiile de restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților. Potrivit normelor citate, nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului. Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgătii informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. Restrângerea trbuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății. Astfel, limitarea/restricționarea dreptului la informație în baza unui act normativ departamental nu răspunde exigențelor Constituției. 2) Prevederile nu corespund nici legii cadru în domeniu – Legii nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public. Legea nr. 148/2023, în art. 8, prevede statutul informațiilor cu accesibilitate limitată. Potrivit acestor prevederi, accesul la informațiile de interes public poate fi limitat în corespundere cu criteriul proporționalității prevăzut de lege, dacă dezvăluirea informației va prejudicia: siguranța publică; relațiile internaționale; prevenirea sau descoperirea infracțiunilor ori contravențiilor; efectuarea urmăririi penale; desfășurarea procedurii administrative sau judiciare; protecția datelor cu caracter personal; drepturile de proprietate intelectuală; secretul comercial. Accesul la informațiile de interes public este limitat și atunci când restricția este expres prevăzută de lege, inclusiv în cazul informațiilor ce constituie secret de stat, bancar sau medical. În fapt, autorul propune un regim specific al unei categorii de informații care va reglementat prin act normativ departamental. Această propunere este incompatibilă cu legea cadru în domeniu. 3) Mai mult, în conformitate cu art. I pct. 4, prin „informații de securitate sensibile” se înțelege „informații protejate, a căror divulgare neautorizată sau scurgere este de natură să aducă atingere intereselor securității naționale, accesul către informațiile respective fiind restricționat și fiind acordat în baza principiului „nevoia de a cunoaște”, adică este acordat doar persoanelor care au nevoie de informațiile respective pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu”. În fapt, aceste informații sunt informații care pot fi atribuite la secret de stat. În sensul art. 1 din Legea nr. 245/2008, prin secret de stat se înțelege informațiile protejate de stat în domeniul apărării naționale, economiei, științei și tehnicii, relațiilor externe, securității statului, asigurării ordinii de drept și activității autorităților publice, a căror divulgare neautorizată sau pierdere este natură să aducă atingere intereselor și/sau securității Republicii Moldova. Astfel, prin proiect, se va dubla regimul informațiilor clasificate ca secret de stat și se va crea, în condițiile unui act normativ departamental, mecanisme paralele de gestionare a acestora.
    Recomandări:
    Excluderea prevederilor din proiect.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Norme de blanchetă; Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Lipsa/insuficiența transparenței entităților publice; Lipsa/insuficiența accesului la informația de interes public; Prevederi care încalcă drepturile/libertăţile; Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
    Art. I pct. 8
    Articolul 10 lit. c) sintagma „Consiliului Centrului” se exclude, în alineatul se completează cu sintagma „Consiliului Suprem de Securitate”.
    Obiecții:
    1) Textul normelor trebuie redactat astfel încât să fie clară intenția autorului. Pentru a corespunde acesteia, din câte înțelegem, ar fi necesară substituirea sintagmei „Consiliului Centrului” cu sintagma „Consiliului Suprem de Securitate”. 2) Prin propunere, autorul ignoră o altă propunere a sa – de a oferi Consiliului consultativ de pe lângă Centru atribuția de a examina și prezenta „opinii, la solicitare, de îmbunătățire a Planului de activitate, rapoartelor sau a recomandărilor” (a se vedea art. I pct. 12 – redacția propusă a art. 14 din Legea nr. 242/2023). În cel din urmă caz, dacă prin „rapoarte” se au în vedere rapoartele de activitate ale Centrului, Consiliul Centrului va fi în imposibilitatea să le examineze atât timp cât acestea nu li se prezintă.
    Recomandări:
    Reexaminarea prevederilor.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Conflictul normelor; Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Lipsa/insuficiența transparenței entităților publice; Lipsa/insuficiența mecanismelor de control și supraveghere (ierarhic, intern, public)
    Art. I pct. 10
    La art. 12, în denumirea articolului, precum și în textul acestuia sintagma „director adjunct” se exclude.
    Obiecții:
    Ar fi important de stabilit, prin lege, cine exercită atribuțiile directorului Centrului în lipsa acestuia. Altfel, orice delegare a acestora ar fi neîntemeiată.
    Recomandări:
    Completarea cu norme care ar concretiza cine exercită atribuțiile directorului Centrului în lipsa acestuia.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Lacune de drept; Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative; Lipsa/insuficiența mecanismelor de control și supraveghere (ierarhic, intern, public)
    Art. I pct. 12
    Prevederi ce țin de Consiliul consultativ de pe lângă Centru.
    Obiecții:
    1) Prevederile necesită o revizuire esențială, acestea necorespunzând exigențelor de limbaj, ortografie și punctuație, solicitate prin art. 54 din Legea nr. 100/2017. 2) Autorul, în reglementarea statutului Consiliului, nu este explicit în partea ce ține de hotărârile acestuia. Se operează cu termenul „decizii”, nespecificându-se cazurile în care acestea se adoptă. 3) Modul de constituire a Consiliului este unul discreționar atât timp cât este redactat cu utilizarea formulelor „pot fi incluși” sau „poate fi numită”. 4) Nu este specificat numărul membrilor Consiliului, dar nici nu este clară procedura, inclusiv condițiile, de propunere/desemnare a acestora. Formulările generale, cum ar fi „funcționari de demnitate publică a căror activitate a contribuit la promovarea valorilor supreme”, „personalități cu activitate profesională notorie recunoscută în societate și mediul profesional”, „reprezentanți ai partenerilor strategici și de dezvoltare” sau „specialiști/experți cu experiență și activitate notorie în domeniul comunicării publice, securitate și apărare, administrație publică, relații internaționale, evaluarea și managementul riscului, științe sociale, tehnologii informaționale, în alte domenii conexe”, sunt într-atât de vagi încât își pierd utilitatea normativă. Reținem obiecția și pentru condiția de a avea „studii superioare relevante pentru activitatea Centrului”, impusă prin redacția propusă a alin. (7) lit. c) a art. 14 din Legea nr. 242/2023. 5) Normele conțin formulări declarative și neavenite pentru un act normativ, profanând esența prevederilor. Cu titlu de exemplu – „calitatea de membru al Consiliului „presupune o înaltă responsabilitate civică”. 6) Se propune extinderea, asupra membrilor Consiliului, a prevederilor Legii nr. 271/2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice, deși calitatea de membru al Consiliului nu este funcție publică, dar nici funcție de demnitate publică. De altfel, nu se propun completări la Legea nr. 271/2008, actul normativ citat, în art. 5, prevăzând, expres și exhaustiv, lista persoanelor supuse verificării. 7) Prevederile necesită o redactare esențială, în special, în partea ce ține de reglementarea atribuțiilor Consiliului. Formulele de genul „asistă activitatea Centrului, examinează și prezintă opinii, la solicitare, de îmbunătățire a Planului de activitate, rapoartelor sau a recomandărilor”, precum și „prezintă propuneri de îmbunătățire a produselor Centrului, potrivit domeniilor de competență” sunt neclare. De altfel, Centrul ar putea fi perceput ca inutil atât timp cât Consiliul este cel care este obligat, din câte înțelegem - permanent, să prezinte propuneri de îmbunătățire a produselor Centrului și să instituie „grupuri de lucru pe domenii specifice de activitate pentru a asigura suport în domeniile de competență a Centrului”. De altfel, este necesar de prevăzut din rândul cui vor fi instituite grupurile de lucru - din rândul membrilor, din rândul personalului Centrului sau din rândul experților din afara Centrului. 8) Condițiile de încetare a mandatului de membru al Consiliului sunt nepotrivite. Formularea de genul „retragerea benevolă” este confuză – nu este clar dacă se are în vedere „retragerea benevolă” a mandatului sau „retragerea benevolă” a membrului din componența Consiliului. La fel de confuză este și formularea „reorganizarea Centrului” – or, această condiție este vagă atât timp cât Legea nr. 242/2003 nu oferă norme consistente privind organizarea Centrului (a se vedea art. 15 din Legea nr. 242/2003 care se referă, în exclusivitate, la categoriile de personal al Centrului). Iar „revizuirea componenței Consiliului” poate servi drept mostră de prevederi discreționare atât timp cât nu se specifică cazurile în care componența Consiliului poate fi revizuită. De altfel, normele privind încetarea mandatului de membru al Consiliului sunt inaplicabile atât timp cât nu se prevede durata acestuia. 9) Normele de conduită enumerate constituie, de fapt, obligațiile membrilor Consiliului, care par a fi abuzive atât timp cât nu sunt reglementate drepturile acestora. De altfel, prevederile sunt neclare. Cu titlu de exemplu, membrul Consiliului trebuie „să se abțină de la exprimarea publică a convingerilor lor politice privind activitatea Consiliului sau a Centrului și să nu favorizeze vreun partid politic”. Nu este clar care ar fi, cu referință la membrii Consiliului, „convingerile politice privind activitatea Consiliului sau a Centrului”, dar nici cum ar putea să „favorizeze vreun partid politic” atât timp cât, prin art. 5 lit. f) din Legea nr. 242/2023, se declară neutralitatea politică a Centrului, iar activitatea Centrului nu ar trebui să implice repercusiuni asupra activității partidelor politice. 10) Unele din normele de conduită sunt inaplicabile. Cu titlu de exemplu, membrul Consiliului, în anumite situații, trebuie să facă declarații privind conflictul de interese, în condițiile legii. Însă, proiectul nu conține prevederi care ar completa cu această categorie de persoane lista subiecților declarării averii și intereselor personale conținută în art. 3 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale. 11) Ar trebui de concretizat regimul cadourilor aplicabil membrilor Consiliului – se interzice acceptarea cadourilor, cu excepția cadourilor simbolice permise de legislație persoanelor care dețin funcții publice, fără a fi clar dacă acestora se aplică Hotărârea nr. 116/2020 privind regimul juridic al cadourilor. 12) Reglementarea, în privința membrilor Consiliului, a vreunor obligații cu utilizarea termenilor „atribuții”, „performanța îndeplinirii îndatoririlor” sau „atribuții de serviciu” nu este aplicabilă atât timp cât nu există prevederi care ar enumera atribuțiile și îndatoririle membrilor. Atribuțiile și îndatoririle excesive exced statul limitat al Consiliului în calitate de organ consultativ. 13) În ceea ce privește obligația să nu divulge informațiile atribuite la secretul de stat, aceasta nu poate fi reținută atât timp cât nu se prevede dreptul membrilor Consiliului de a avea acces la aceste informații în condițiile Legii nr. 245/2008 cu privire la secretul de stat. 14) Formularea obligației „să aibă un comportament profesionist și să asigure, în limita prevederilor legale, transparența administrativă” este vagă. În primul rând, nu este clar ce se înțelege prin „transparență administrativă”. În al doilea rând, membrul Consiliului, de unul singur, nu poate asigura decât transparența propriei activități. În al treilea rând, ar fi eronată punerea Consiliului sub incidența Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, Consiliul nefiind decât un organ consultativ.
    Recomandări:
    Reexaminarea prevederilor în sensul obiecțiilor formulate.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Conflictul normelor; Lacune de drept; Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Utilizarea neuniformă a termenilor; Introducerea termenilor noi care nu au o definiţie în cadrul normativ sau în proiect; Lipsa/insuficiența transparenței entităților publice; Lipsa/insuficiența accesului la informația de interes public; Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

    IV. CONCLUZII

    Prin proiect se propune modificarea: Legii nr. 242/2023 privind Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării și privind modificarea unor acte normative; Legii securității statului nr. 618/1995; Hotărârii Parlamentului, nr. 416/2023 privind aprobarea Concepției de comunicare strategică și contracarare a dezinformării, a acțiunilor de manipulare a informației și a ingerințelor străine pentru anii 2024-2028; Hotărârii Parlamentului nr. 417/2023 privind aprobarea structurii și a efectivului-limită ale Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.

    Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, prin art. 23 alin. (1) și (2), prevede că proiectele actelor normative sunt elaborate de către autoritățile publice abilitate să le inițieze, conform programelor și planurilor aprobate în modul stabilit de lege, precum și la solicitarea Parlamentului, a Președintelui Republicii Moldova, a Guvernului sau din inițiativa proprie, în modul stabilit de lege. Subiecții care pot iniția elaborarea proiectelor de acte normative, ar urma s-o facă în limitele competenței și în conformitate cu atribuțiile și domeniul de activitate ale acestora. Proiectul ține de domeniul securității naționale, care, în virtutea art. 4 lit. k) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern, este unul din domeniile de activitate ale Guvernului. Proiectele de genul celui supus expertizei trebuie promovate nu prin intermediul deputaților, ci prin intermediul Guvernului. În așa fel, s-ar asigura transparența în elaborarea și promovarea proiectului, dar și calitatea acestuia.

    Autorul nu a informat publicul referitor la inițierea elaborării deciziei. În așa fel, au fost ignorate prevederile art. 8 lit. a) și art. 9 din Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional. La fel, este de reținut că termenul fixat pentru prezentarea recomandărilor este mai mic decât cel prevăzut de pct. 7.2. din Platforma de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 149/2023, dar și decât cel prevăzut de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 239/2008.

    Structura notei de fundamentare corespunde structurii stabilite de Anexa nr. 1 la Legea nr. 100/2017, însă autorul omite să completeze unele compartimente, în pofida argumentelor pe care, tot el, le reține în justificarea proiectului. Cu titlu de exemplu, autorul refuză să se expună asupra impactului social al proiectului, deși susține, de o manieră declarativă, că proiectul va avea ca beneficii: asigurarea integrității spațiului informațional și reducerea vulnerabilității la manipulare și propagandă; asigurarea accesului la informații verifice și clare, în special în situații de criză; consolidarea încrederii în instituțiile statului prin comunicare strategică transparentă și unitară; sprijinirea rezilienței sociale și a educației informaționale prin campanii și mesaje publice coordonate; reducerea polarizării sociale generate de campaniile de dezinformare sau acțiunile de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine.

    În pofida volumului notei de fundamentare, aceasta nu este argumentată suficient. Contrar exigențelor din notele de la Anexa nr. 1 a Legii nr. 100/2017, nota de fundamentare nu conține o descriere clară a obiectivelor urmărite prin adoptarea actului normativ. Nu este clară nici legătură acestora cu situația și problemele abordate. De fapt, nota de fundamentare nu conține decât constatări generale și abstracte, neoferind vreo analiză a situației și problemelor. Nici obiectivele, nici rezultatele scontate nu sunt expuse în mod măsurabil, realist, cuantificat și fixat în timp. Până la urmă, rămâne neclar motivul pentru care este revăzut locul Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării prin transferul acestuia de sub control parlamentar în subordinea Președintelui Republicii Moldova. Or, în cazul în care Centrul, în aproape doi ani de la înființare, nu a reușit să devină funcțional, singurul motiv al eșecului ar fi lipsa de necesitate/utilitate a acestuia.

    Proiectul conține prevederi care promovează, fără vreo justificare legitimă, interese/beneficii. Ne referim la revizuirea locului Centrului prin transferul acestuia de sub controlul parlamentar în subordinea Președintelui Republicii Moldova.

    Promovarea proiectului ar putea genera, fără a respecta interesul public, prejudicii. Proiectul conține prevederi vulnerabile din perspectiva respectării drepturilor omului. Ne referim, în special, la delegarea Centrului a competenței de a stabili mecanismul privind protecția, gestionarea și acordarea accesului la informațiile de securitate sensibile.

    Totodată, proiectul conține prevederi incompatibile cu cadrul normativ, inclusiv Constituția Republicii Moldova.

    În general, proiectul necesită o revizuire esențială. Prevederile proiectului, în buna parte, nu corespunde exigențelor tehnicii legislative, fiind identificate multiple elemente de coruptibilitate și vulnerabilitate. Raportul conține o analiză detaliată a prevederilor, fiind specificate obiecțiile și recomandările reținute în privința acestora.