Comunicat de presă privind raportul de expertiză la proiectul Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative (privind lichidarea instanțelor judecătoresti specializate)

7

Centrul de Analiză și Prevenire a
Corupției,  la solicitarea Comisiei juridice numiri și
imunități a Parlamentului Republicii Moldova, a efectuat expertiza
coruptibilității  proiectului Legii cu
privire la modificarea și completarea unor acte legislative (privind lichidarea
instanțelor judecătorești specializate).

În raportul de expertiză s-a arătat
că invocarea argumentului ineficienței instanțelor specializate nu are suport
științific, statistic și practic. Astfel, potrivit Opiniei CSJ nr. 5s-241/09 din 27.11.2009 și statisticii
privind activitatea instanțelor judecătorești în anii 2009-2010,  judecătoriile economice au fost cele mai
solicitate, iar procentul de cauze soluționate este considerabil, în comparație
cu instanțele de drept comun.

Totodată, argumentele autorului proiectului de
Lege privind gradul înalt de corupție în cadrul instanțelor judecătorești
economice;  dosarele costisitoare,
pierdute la CEDO de către Republica Moldova din vina judecătorilor instanțelor
economice;  dificultățile întîmpinate de
către agenții economici din țară, care își desfășoară activitatea în alte
localități și sînt nevoiți să apeleze la instanțele economice amplasate
exclusiv în mun. Chișinău,  nu sînt
probate prin: dosare penale pe cauze de corupție care să fi fost pornite
împotriva judecătorilor instanțelor economice; sume concrete care să
demonstreze că prețul dosarelor soluționate de către instanțele economice și
pierdute la CEDO ar fi mai mare, în comparație cu prețul dosarelor soluționate
de către instanțele de drept comun; numărul mare de judecători ai instanțelor
judecătorești economice responsabili de condamnarea Republicii Moldova la CEDO.
Lichidarea instanțelor judecătorești economice și transferarea judecătorilor
acestora în alte instanțe judecătorești nu ar putea rezolva eficient problema
prevenirii și combaterii corupției invocate în cadrul acestor instanțe,
deoarece „obiectul coruperii” nu este instanța propriu-zisă, ca instituie
specializată, dar persoanele care activează în cadrul acesteia și care nu pot
fi persecutate în baza unor supoziții.

Nota de fundamentare la proiectul Legii nu conține
informație concludentă despre compatibilitatea proiectului de lege cu
reglementările legislației comunitare (a UE).

Raportul de expertiză a mai constatat că cuantumul
cheltuielilor financiare nu este estimat, că lipsește analiza de impact a
reglementării, iar nota informativă la proiect nu oferă date statistice privind
numărul agenților economici și concentrarea acestora în localitățile din
Republica Moldova, care ar putea fi sarcina judecătoriilor raionale în cazul
transferării către acestea a competențelor instanțelor specializate etc.

În concluzia raportului s-a arătat, că:

1.Costurile reale de implementare a
prevederilor și reorganizărilor prevăzute în proiectul de lege nu au fost
evaluate, deși asemenea calcule ar fi necesare pentru a evalua efectul scontat
în raport cu „prețul” și beneficiile implementării acestui proiect.

2. Anterior, reformele instituționale și
procedurale respective au întîmpinat anumite deficiențe, inclusiv și din cauza
promovării pripite, fără consultare prealabilă plenară și cu implicarea tuturor
subiecților interesați.

3. Promovarea proiectului fără pregătire
temeinică poate amplifica ori spori problemele din justiție, fără să asigure
soluții eficiente pentru problemele deja existente.

4. În scopul evitării situațiilor de
conflict și a acuzațiilor de promovare a unor schimbări pe segmente înguste, ar
fi rațional ca proiectul de lege respectiv să fie promovat în cadrul unui
pachet mai amplu de modificări ale legislației din domeniul justiției, astfel
încît toate acțiunile de reformă să fie bine conceptualizate și coordonate, să
fie excluse viitoare probleme sistemice de funcționare a justiției.

5. Deciziile în materie necesită examinare și argumentare profundă,
precum și dezbateri calificate, la care să participe inițiatorii deciziei,
exponenții sistemului judecătoresc și reprezentanți ai instanțelor care urmează
a fi desființate, precum și alți subiecți interesați.