Justiția tranzitorie și rolul presei în documentarea statului capturat au fost subiecte-cheie la atelierul de lucru organizat astăzi de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC). Evenimentul a reunit jurnaliști interesați să înțeleagă cum pot contribui la construirea memoriei publice și la prevenirea repetării abuzurilor.
Ce înseamnă justiție tranzitorie, care sunt mecanismele acesteia, cum se încadrează statul capturat în acest concept și, cel mai important, cum poate presa readuce în actualitate astfel de subiecte – sunt întrebări la care jurnaliștii au aflat răspunsuri.
Atelierul de lucru întitulat „Documentarea statului capturat: jurnalism, memorie publică și prevenirea repetării” a fost susținut de președinta CAPC Galina Bostan și jurnalista de investigație Mariana Rață. Astfel, conceptele de justiție tranzitorie și stat capturat au fost abordate atât din perspectivă juridică, cât și jurnalistică.
Galina Bostan le-a explicat jurnaliștilor că justiția tranzitorie este altceva decât ne sugerează termenul „tranziție”: „Justiția tranzitorie cuprinde mecanisme prin care o societate încearcă să gestioneze moștenirea unor încălcări grave și sistematice ale drepturilor omului, după conflicte armate, dictaturi sau regimuri autoritare. Scopul justiției tranzitorii nu este doar sancționarea vinovaților, ci și reconstruirea încrederii în instituțiile statului și prevenirea repetării abuzurilor.”
Având o experiență de peste 20 de ani în jurnalism, documentând numeroase articole despre statul capturat, Mariana Rață a vorbit despre rolul presei în documentarea statului capturat și despre responsabilitatea jurnaliștilor de a transforma faptele și mărturiile în memorie publică: „Jurnalismul nu doar informează în timp real — creează arhiva din care se scrie istoria. Istorici, cercetători, instanțe (inclusiv CtEDO), comisii de anchetă se bazează adesea pe presa vremii ca sursă primară. Un regim capturat se documentează prin registre diferite — investigație de fond, emisiune TV, urmărire jurnalistică, „memorializare” culturală — fiecare cu reguli și riscuri proprii.”
Atelierul s-a concentrat asupra construirii memoriei publice, garanțiilor de non-repetiție și reformelor structurale, având jurnalismul drept instrument esențial de documentare și reflecție publică.
Acesta a fost organizat în cadrul proiectului „Parteneriat pentru justiția tranzitorie: construirea de punți între Armenia, Moldova și Suedia” implementat Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), în parteneriat cu Swedish Foundation for Human Rights, The Armenian UN Association și cu sprijinul financiar al Swedish Institute.
