92-79-79 este o linie telefonică activă din 1 iunie 2007, la care pot apela persoanele care cunosc un caz de corupţie pentru a primi consultaţii juridice gratuite.
Această linie a fost lansată în cadrul proiectului „Sensibilizarea populaţiei despre fenomenul corupţiei” implementat de către Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei cu susţinerea financiară a Ambasadei Britanice Chişinău. Pentru mediatizarea liniei fierbinţi a fost iniţiată o campanie naţională de sensibilizare şi educare a populaţiei în domeniul anticorupţie.
Această linie fierbinte anticorupţie este activă în perioada 1 iunie 2007 – 31 martie 2008, cu program de luni pînă vineri, de la 9.00 – 21.00, perioadă în care este deservită de către patru jurişti operatori, care acordă consultaţii gratuite la telefon. De asemenea, juriştii angajaţi de proiect oferă posibilitate de transmitere a cazurilor către organele de drept sau, dacă cetăţenii nu au încredere în acestea, cazurile pot fi transmise pentru investigaţii jurnaliştilor, cu consimţămîntul persoanei care sesizează.
Pentru a asigura un lucru cît mai calitativ al jurnaliştilor, în perioada 30 mai – 1 iunie 2007 a fost organizat seminarul „Dimensiunea legală în investigaţiile jurnalistice a cazurilor de corupţie”, la care au participat 15 reprezentanţi ai mass-media. În calitate de traineri au participat reprezentanţi ai organelor de drept, ai Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuraturii Anticorupţie, Procuraturii Generale şi Ministerului Afacerilor Interne.
În cadrul proiectului „Campania publică de sensibilizare a populaţiei împotriva corupţiei” a fost stabilită o cooperare cu publicaţia „Ziarul de Gardă”, căreia juriştii operatori ai liniei fierbinţi, cu acordul petiţionarilor, transmiteau cazurile relevante pentru efectuarea investigaţiilor jurnalistice. Ziariştii şi operatorii liniei fierbinţi lucrau în echipă, astfel încît, înainte de publicare, articolele pregătite erau revizuite de către juriştii operatori responsabili de caz, pentru a asigura corectitudinea utilizării terminologiei juridice de către ziarişti sau pentru a face comentarii suplimentare.
Titlurile şi rezumatul de la începutul articolelor apărute în perioada martie 2007 – martie 2008 sînt prezentate în continuare:
- „Ambasadori în turism diplomatic pe bani publici” 20 decembrie 2007
„Vacanţe pe bani din bugetul de stat. Astfel este percepută numirea oficialilor R. Moldova în funcţii de ambasadori. Cel puţin aşa susţin unii angajaţi ai Ambasadei R. Moldova în Republica Populara Chineză despre mandatul lui Iacob Timciuc, ex–deputat PCRM, ex–ministru al Energeticii. Acesta, nefiind mulţumit de condiţiile din sediul misiunii diplomatice din China, a cheltuit timp de doar o luna aproximativ 12 mii de dolari ca să utileze ambasada la «nivel de ambasador».” - „Cînd nu le astupi borţile din buzunare, vameşii îşi pun masca de vameş” 24 ianuarie 2008
„Vameșii le impun cetățenilor propriile taxe. Dacă pleci cu autocarul la Moscova, de exemplu, pentru a ţi se facilita trecerea frontierei, pe lîngă costul oficial al biletului, ești nevoit sa mai achiți 120 de lei. Chiar dacă pentru pasageri şi şoferi taxa a devenit o lege, responsabilii de la Departamentul Serviciului Vamal spun că nu au depistat acest fenomen.” - „Racket în învăţămînt” 24 ianuarie 2008
„Deși nu este prevăzută de lege, colectarea lunară a fondului şcolii sau a fondului clasei există. La aceste cheltuieli, mai adunam o cutie de bomboane, în semn de atenţie, o brăţara de aur, că e ziua dirigintei, taxa de înscriere la studii, care depăşeşte mia de lei, meditaţiile obligatorii, şi ajungem la concluzia că, în R. Moldova, învăţămîntul e „gratuit” pe banii părinţilor.” - „Pacienţii „plătesc” greşelile medicilor” 31 ianuarie 2008
„Cazurile de malpraxis (tratament medical incorect sau neglijent, n.r.) sînt destul de frecvente in R. Moldova, iar în ultima perioadă numărul acestora a început sa crească. Este foarte greu să demonstrezi astfel de cazuri, mai ales că cei care stabilesc verdictul sînt tot medici.” - „Amputarea „degetelor” de muncă ieftine” 31 ianuarie 2008
„După doar trei luni de activitate in calitate de lemnar la SA „Ma-Tomis”, Ghenadi Tuzlucov a fost disponibilizat pe motiv ca nu mai este apt de munca: si-a amputat degetele de la mana dreapta.” - „Operaţiunea „Primar în flagrant” 31 ianuarie 2008
“Pe lîngă faptul că anul trecut este calificat drept an al eșecurilor, 2007 mai poate fi considerat şi anul reținerii în flagrant delict, pe motiv de luare de mită, a unor funcționari publici, fenomen constatat, în special, înainte şi după campania electorala pentru alegerile locale. Potrivit Direcției Investigare a Fraudelor a MAI în perioada 29 decembrie 2007 – 13 ianuarie 2008, au fost înregistrate alte 6 cazuri de corupere, 2 cazuri de trafic de influenţă şi un caz de primire a unei recompense ilicite de către un funcționar public.” - „La Cucuruzeni, porcii directorului au mîncat grîul şcolii” 7 februarie 2008
„Ilie Rabii, directorul Şcolii profesionale din Cucuruzeni, este un prototip al lui Ostap Bender în carne si oase. Toţi îşi dau seama că fură, însă nimeni nu poate demonstra acest lucru. Directorul pune la cale toate activitățile sale astfel încît nimeni, nici chiar cei de la CCCEC, să nu-i poată dovedi vina”, susține Gheorghe Cernovol, maistru superior, pensionar cu un stagiu de 30 de ani de muncă la școala profesionala din Cucuruzeni.” - „La Comisariatul General de Poliţie, corupţie sub formă de ajutoare financiare” 7 februarie 2008
„Comisariatul General de Poliţie „solicită” ajutor din partea agenților economici pe un cont special al Băncii de Economii. Cel puțin, în ajunul zilei poliţiei naționale, 18 decembrie 2007, reprezentanții Comisariatului încasau pe acel cont bancar taxe de la mai mulți agenți economici, „tîrguindu-se ca la piață””. - „Flagrant cu poliţişti la libertate” 14 februarie 2008
“Şeful Secției Urmărire Penală a Comisariatului de Poliţie Drochia şi un subaltern al acestuia au estorcat de la o persoană suma de 250 de dolari în schimbul unei decizii a acestora prin care cetăţeanul ar fi fost absolvit de calitatea de martor sau chiar de parte pe un dosar penal. Cetăţeanul s-a adresat la Centrul de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si a Corupției (CCCEC), acceptînd să participe la transmiterea sumei estorcate de polițiști şi la reținerea, „în flagrant”, a acestora. Operațiunea s-a desfășurat „cu succes””. - „Spălare de bani în fîntîna grădiniţei” 21 februarie 2008
„Directoarea grădiniței din Hîrtopul Mare, Maria Postoroncă, este suspectată de estorcarea unor sume de bani de la părinţii copiilor care frecventează aceasta instituție. Părinţii achită lunar cîte o suta de lei şi fiecare are varianta sa de răspuns atunci cînd este întrebat ce destinație au aceste sume.” - „Mită legalizată” pentru reprezentanţii statului” 28 februarie 2008
„Primirea de către funcționari ai Ministerului Finanțelor (MF), Ministerului Economiei si Comerțului (MEC), dar şi ai altor ministere a unor sume de circa 900 de lei lunar pentru participare trimestrială la ședințele consiliilor de administrare ale întreprinderilor de stat, în calitate de reprezentanți ai statului, nu este altceva decît o formă de „mită legalizată””. - „Justiţia „îmbogăţeşte” R. Moldova cu noi boschetari” 13 martie 2008
Dacă este obiectul unor urmăriri judiciare, persoana cu handicap trebuie să beneficieze de o procedura legală care sa ţină seama integral de condiția sa fizică şi mintală. Cel puțin așa prevede Declarația cu Privire la Drepturile Persoanelor cu Handicap, proclamată de Adunarea Generală a ONU. Cu toate că R. Moldova este parte a prevederii, aceasta, însă, pare să nu funcționeze şi la noi. - „Banii migraților – nadă pentru poliţişti” 13 martie 2008
Migrația cetățenilor R. Moldova peste hotare, miile de copii şi adolescenți rămași fără supravegherea părinţilor provoacă noi cazuri de corupție, practicate de unii polițiști. În special în localitățile rurale, aceștia îi „supraveghează” pe copiii celor plecați, insinuînd că riscă să devina subiecte ale unor cercetări penale, în cazul în care nu accepta sa le achite onorarii substanțiale. - „Profilaxia” notelor contra plată” 20 martie 2008
În preajma sesiunii de iarnă, mai mulți studenți au contactat centrele de prevenire a corupției, motivînd că profesorii solicită diferite sume pentru o notă la examene. În unele cazuri, potrivit acestor studenți, profesorii îşi întocmesc chiar şi o lista cu preţuri pentru note. - „Figuri gonflabile la Casa Naţionalităţilor” 20 martie 2008
Reprezentanții diferitelor popoare, care trăiesc în acest spaţiu geografic de zeci de ani, s-au retras de aici, pentru că, potrivit acestora, „acoperișul acestei case curge atît la propriu, cît şi la figurat”, „se face business din cooperarea cu etniile şi nu avem din ce plăti”, „sînt apărate doar interesele politice şi de familie”. Ce se întâmplă, de fapt, sub acoperişul clădirii din str. Mateevici, nr. 109 din Chişinău? - „Al cui e CHISINAUL?” 3 iulie 2008
In prezent CCCEC efectueaza o investigatie asupra delapidarii de la S.A. „Hotelul Chisinau” a sumei de circa 7 milioane lei. Urmarirea penala vizeaza conducerea SRL „Transimex-Prim” si SRL „Larga Vin LTD”, firme care au figurat in actele Curtii de Conturi si pentru afaceri ilicite in cadrul Ministerului Transprotului si la „Calea Ferata”. - „Maltratare în «Chișinău»” 10 iulie 2008
Vineri, 4 iulie, a doua zi dupa aparitia, in Ziarul de Garda a articolului „Al cui e Chisinaul?”, directorul hotelului, Alexandru Mahnatchin, in prezenta mai multor martori a agresat proprietara restaurantului „Chisinau” , fara a da vreo explicatie actiunilor sale. Iulia Culeasov, directoarea restaurantului este una din cei 6500 de actionari ai SA „Hotelul Chisinau” care, de cativa ani deja, nu mai primesc dividende in schimbul investitiilor facute. Potrivit martorilor, Mahnatchin ar fi agresat-o pe Culeasov, banuind-o ca ar fi furnizat informatii la „Ziarul de Garda”. - „«Faraonul» sponsorizează Poliţia” 17 iulie 2008
Comisariatul General de Poliţie estorchează ajutoare din partea agenţilor economici pe un cont special al Băncii de Economii. Procedura e simplă: Comisariatul trimite scrisori în care solicită ajutor, iar agenţii economici se văd obligaţi să transfere aceste „ajutoare” pe un cont bancar. Doar pe parcursul a două luni, noiembrie-decembrie 2007, din sponsorizările agenţilor economici, pe contul special al Comisariatului au fost colectaţi circa 150 mii de lei. - „Corupţia fierbinte şi telefonul rece” 17 iulie 2008
Am format numărul. La celălalt capăt al firului o voce bărbătească a răspuns, remarcând că nu este Linia Fierbinte, dar pot să-i spun problema. Am aflat că de când Curtea Supremă de Justiţie s-a separat de Consiliul Superior al Magistraturii, responsabil de plângerile cetăţenilor sunt reprezentanţii CSM. Am fost rugaţi să revenim peste zece minute, ca să discute între timp cu judecătorul, pentru a hotărî cum e mai bine de procedat. După zece minute am vorbit cu un responsabil de relaţii cu publicul din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, care a recomandat să sunăm la Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei „pentru că ei sunt profesionişti şi vor ajuta”. Din păcate, nu mi-a putut oferi un număr de telefon de la CCCEC. - „Milioane publice: 666 cazuri de risipă = 9 cauze penale” 31 iulie 2008
Potrivit raportului Curţii de Conturi pentru anul 2007, mai multe instituţii de stat şi administraţii locale, dintre cele supuse controalelor, au utilizat fraudulos banii publici. De obicei, aceste instituţii au depăşit cheltuielile prevăzute de buget sau au folosit banii publici contrar destinaţiei. - „O sută de lei despre imaginea ministerului” 31 iulie 2008
Cel puţin 100 de lei este taxa neoficială plătită pentru testarea tehnică a unui automobil. Pentru a deţine acte în regulă, încă pentru un an, şoferul este determinat să scoată din buzunar anumite sume chiar dacăîl conduce nu are defecţiuni tehnice. Elementele acestei infracţiuni au ajuns şi «la urechile» Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor. Conformaţi «pe hârtie» standardelor europene, reprezentanţii ministerului par a fi îngrijoraţi mai întâi de toate de imaginea instituţiei. - „Cadourile corupte ale demnitarilor” 14 august 2008
eşi legea interzice păstrarea anumitor cadouri pe care funcţionarii publici le primesc de la unele persoane, aceştia nu se prea grăbesc să o respecte. Nici organele de drept nu se grăbesc să tragă pe cineva la răspundere pentru astfel de acţiuni. Chiar dacă unele cadouri au servit drept cauză pentru deschiderea unui dosar, acuzaţiile aduse sunt nu corupţia sau protecţionismul, ci contrabanda. Şi asta, potrivit experţilor, dintr-un motiv cât se poate de simplu — legile cu privire la cadouri nu sunt funcţionabile. În acelaşi timp, fondul special în care ar trebui să fie colectate cadourile «interzise» este invizibil. - „WC-urile, condiţia copierii la BAC” 11 septembrie 2008
Cine ştie carte are patru ochi, spune un proverb românesc. Bacalaureatul ar trebui să confirme nivelul de cunoştinţe al elevilor, însă mulţi spun că cine «nu se împarte degeaba ştie carte». Plângerile parvenite de la elevi şi părinţi la liniile fierbinţi anticorupţie în perioada sesiunii Bacalaureat 2008 ne demonstrează că banii daţi pe «sub mână» te pot transforma, peste noapte, din ultimul elev al clasei în primul pe lista de bacalaureat. - „Cancerul, încurajat de corupţie” 11 septembrie 2008
«Bună ziua, dacă se poate considera «bună» o zi în care un barbat de 46 de ani moare în unul din saloanele Oncologiei. Nu e de vină doar cancerul, ci şi brutalitatea unor medici, care «stau cu mâna întinsă» lângă salon. Ei aşteaptă ca rudele bolnavilor să le «dăruiască» ceva bani. Unele surori medicale (ca să nu zic toate) aşteaptă, la fel, să le arunci în «pestelcă» ceva ca să facă o injecţie contra durerii etc., etc. Nu zic,Dumnezeu e mare şi această persoană e in mâinile Sale, dar nici o astfel de atitudine din partea personalului nu e acceptabilă. Acest lucru nu e numai dezastruos şi ruşinos pentru un medic, ci e şi periculos pentru pacient. Numai un măcelar poate (cu toata stima faţă de un măcelar) să se comporte în modul în care se comportă unii medici din această instituţie. E posibil oare să nu se reuşească a stârpi o iarbă atât de otrăvitoare cum e corupţia? E posibil că nici conducerea nu e în stare să ţină sub control aceste fapte brute? E un strigăt de disperare, ştiu că nimeni nu va răspunde la aceste întrebări. Ştiu chiar şi motivul lipsei de răspunsuri. Ştiu că pierd timpul în van scriind această scrisoare. Ştiu că o veţi arunca la coş. Dar Dumnezeu e martor că cine va neglija această scrisoare o să pătimească mult, mult, mult. - „Zece mii de cetăţeni au rămas cu dreptatea doar «pe hârtie»” 25 septembrie 2008
La 23 septembrie, pentru a 43-a oară, CEDO a condamnat R. Moldova din cauza neexecutării deciziilor judiciare. De această dată, Guvernul va plăti unui fost deportat peste 33 mii de euro. Acum zece ani, instanţa de fond de la Orhei a obligat Consiliul Local să-i restituie lui Boris Prepeliţă locuinţa confiscată de autorităţile sovietice. Cazul acestuia a avut sorţi de izbândă doar la Curtea de la Strasbourg. - „Primarii pe «ruta» flagrantului” 20 noiembrie 2008
Potrivit unui raport al Procuraturii Generale, în primele 10 luni ale anului 2008, instanţele de judecată au pronunţat peste 220 de sentinţe referitoare la flagelul corupţiei. Cea de-a cincea parte dintre acestea se referă la «oficialii publici» — primari, profesori sau colaboratori ai ofciului cadastral. 11 din cei peste 40 de oficiali sunt primari din diverse localităţi ale R. Moldova. Câţiva ani, primarii sunt victime ale unuia şi aceluiaşi scenariu: ruta Chişinău — Bumbăta, Chişinău — Buşila, Chişinău — Fazauca, Moara de Piatră — Bălţi, etc. Mai mulţi aleşi locali recunosc faptul că satele pe care le administrează au nevoie de rute care ar face conexiunea cu or. Chişinău sau cu alte localităţi. Dar, după ce edilii îşi pun semnătura pe certificatele necesare, aceştia se pomenesc cu organele de urmărire penală peste ei, imediat ce pretinşii agenţi economici le aruncă pe birou câteva sute de dolari. - „Pensia post-mortem, pe coridoarele «de stat»” 27 noiembrie 2008
Chiar şi mizeră, din cauza unor erori ale instituţiilor de stat, pensionarul Dumitru Ciumac nu şi-a mai văzut pensia din 2005. Rudele acestuia au reuşit să ia banii abia după decesul bătrânului din iulie 2008. În timp ce dosarul de pensie pe numele Ciumac era pasat de la Casa Naţională de Asigurări Sociale la Casa Teritorială de Asigurări Sociale din Donduşeni, pensionarul trăia fără cei peste 200 de lei care i se cuveneau lunar. - „Vatra, loc de răfuială politică” 4 decembrie 2008
«Primarul oraşului Vatra, Ion Bobeico, este acuzat că a săvârşit o serie de abuzuri şi încălcări ale legislaţiei şi a folosit funcţia pe care o deţine în interes personal. Toate aceste acuzaţii au parvenit la «Linia Fierbinte» a Centrului pentru Analiza şi Prevenirea Corupţiei, 92 79 79. - „«Glorinal» dă chei în apartamente cu mucegai” 11 decembrie 2008
După ce achită zeci de mii de euro pentru o locuinţă proaspăt ridicată de importante companii de construcţii, proprietarii primesc cheile, deschid şi găsesc numeroase probleme chiar din prag. Acesta este şi cazul locatarilor din blocul de pe str. Asachi, 71/1 din Chişinău. Acum câţiva ani, compania «Glorinal» a ridicat acolo un complex care s-a dovedit plin de defecte. Mai mult decât atât, pentru a se eschiva de la achitarea impozitelor, compania îşi însuşeşte sume mai mari decât acelea pe care le indică în contract, fapt pentru care reprezentanţii companiei ar putea fi traşi la răspundere. - „Parcare şi spălătorie, la pachet cu Justiţia” 15 ianuarie 2009
Anual, sute de mii de lei din bugetul statului sunt irosiţi de către directoarea unei şcoli-internat din municipiul Bălţi în temeiul unui contract semnat de aceasta cu patronul unui SRL. Totodată, cu sprijinul unor intermediari din justiţie şi din învăţământ, directoarea iese basma curată după toate «investigaţiile» organelor de drept. Astfel, ea îşi exercită în continuare funcţia. - „«Om la om şi măgar la măgar»” 19 februarie 2009
Greşeala feciorului i-a adus nenorocire. S-a întâmplat în anul 2002. Galina Guzun lucra paznic la magazinul, brutăria şi moara care aparţin primarului din satul Negureni, r-nul Teleneşti. În una din zile, femeia, plecată la piaţă, l-a lăsat pe feciorul său, Alexei, să o înlocuiască la post. Anume acea zi a adus ghinion familiei Guzun, ghinion pe care îl resimt şi astăzi. - „Serial justiţiar în stil moldovenesc (I)” 19 februarie 2009
O telenovelă în toată legea. Astfel poate fi numită istoria din care a ajuns să facă parte Tatiana Isaeva, o locuitoare din Chişinău, şi în care ea joacă rolul principal. Mai întâlnim în «serial» un angajat al Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP), care joacă, episodic, rolul de avocat. Ulterior, după ce şefii lui au aflat despre aceasta, «apărătorul» a promis «că nu va mai face aşa ceva». Evident, nu lipseşte «clientul», care, în vara anului 2008, a fost găsit mort în locuinţa sa. - „Apartamentul cu două testamente” 26 februarie 2009
O telenovelă în toată legea. Astfel poate fi numită istoria în care Tatiana Isaeva, din Chişinău, a ajuns să figureze în rol principal.În acelaşi «serial» — un angajat al Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP), care, episodic, joacă rol de avocat. Ulterior, după ce şefii săi au aflat despre rolul de «apărător», acesta a promis «că nu va mai face aşa ceva». - „Copii în drum spre Israel” 12 martie 2009
Soarta a doi copii din raionul Hânceşti se află în mâinile judecătorului. După mai multe procese de judecată, iniţiate la cererea unei mame plecate la muncă în Israel împotriva unui tată rămas acasă cu doi copii, se duce o luptă grea pentru a stabili locul în care cei doi minori ar trebui să aibă domiciliul în continuare. - „Cît costă dosarele Primăriei?” 12 martie 2009
În preajma campaniei electorale 2005, mai mulţi funcţionari din echipa primarului de atunci al Chişinăului, Serafim Urechean, au fost reţinuţi, incriminându-li-se acte de corupţie. Au trecut exact patru ani şi R. Moldova este în pragul altor alegeri parlamentare. De atunci până în prezent lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Dosarul acelor funcţionari a rămas şi până astăzi la aceeaşi etapă, adică în instanţa de fond. - „Dosariada opoziţiei” 19 martie 2009
Lista primarilor inculpaţi a devenit mai lungă în perioada guvernării Partidului Comuniştilor. În pragul alegerilor din aprilie, fiecare partid din opoziţie poate aduce exemple în care primarilor le-au fost organizate flagranturi şi le-au fost intentate dosare penale. De cele mai multe ori primarii pierd procesele în instanţele naţionale, ca mai târziu să-şi recupereze pagubele morale şi materiale la Curtea de la Strasbourg. De ce? Pe de o parte, «PCRM foloseşte măciuca puterii pentru a distruge opoziţia», pe de alta — «Procuratura consideră un eşec orice dosar pierdut în instanţele naţionale», consideră edilii inculpaţi.
La 26 martie 2008 Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei a făcut public Raportul „Apelul cetăţenilor la linia fierbinte anti-corupţie: responsabilitate civică sau curaj?”
Raportul face o analiză a apelurilor înregistrate la linia fierbinte anti-corupţie 92-79-79 în perioada 1 iunie 2007 – 29 februarie 2008. Principalele constatări ale raportului sînt prezentate în continuare.
În 9 luni de activitate a liniei fierbinţi au fost oferite consultaţii juridice gratuite la 914 persoane. Doar 16% dintre persoanele care au efectuat apeluri a comunicat o informaţie, conţinutul căreia putea fi corelat cu un pretins act de corupţie, celelalte 84% comunicînd despre acţiuni pe care le confundau cu acţiuni de corupţie, ceea ce vorbeşte despre o percepţie incorectă a fenomenului de către populaţie.
Analiza celor care au apelat la linia fierbinte anti-corupţie a demonstrat că o persoană care crede că ştie despre un caz de corupţie, nu rămîne indiferentă şi doreşte să comunice despre acest lucru este mai degrabă un bărbat, cu o vîrstă cuprinsă între 41 şi 60 de ani, fiind angajat în sectorul privat. Pe de altă parte, probabilitatea cea mai înaltă de înţelegere corectă a fenomenului corupţiei o prezintă tinerii în vîrstă de pînă la 25 de ani, elevi şi studenţi, sau angajaţii din sectorul public, în vîrstă de pînă la 40 de ani, adică, tocmai categoriile mai puţin dispuse să sesizeze despre un act de corupţie. Astfel, percepţia corectă a fenomenului corupţiei este invers proporţională vîrstei şi direct proporţională cu nedorinţa de a comunica despre actul de corupţie. Conchidem că generaţia tînără a ţării manifestă o înţelegere sporită a corupţiei, însă indiferenţa îi lipseşte de activismul şi responsabilitatea civică necesare pentru a comunica despre abuzuri, pe cînd populaţia matură şi în vîrstă, deşi nu rămîne indiferentă faţă de manifestările de corupţie şi doreşte să sesizeze despre acestea, odată cu înaintarea în vîrstă tinde să le confunde tot mai des cu alte fenomene sociale negative.
Cele mai frecvente încălcări cu caracter corupţional, comunicate prin intermediul liniei fierbinţi 92-79-79, au fost atestate în domeniile: învăţămînt (30%), poliţie (20%), autorităţile publice locale (13%) şi medicină (12%). Totalitatea plîngerilor făcute cu privire la încălcări corupţionale în sectorul public constituie 90%, iar plîngerile referitoare la corupţia în sectorul privat – 10%. Totodată, majoritatea interlocutorilor exprimau sentimentul de frică faţă de autorităţi şi posibilităţile de conlucrare cu ele.
Activitatea liniei fierbinţi a Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei a demonstrat că populaţia: 1.) nu cunoaşte şi nu înţelege ce este corupţia, şi 2.) se teme să denunţe pretinsele cazuri de corupţie şi, în general, să comunice direct cu autorităţile publice.
