
RAPORT DE EXPERTIZĂ
la proiectul
de lege pentru modificarea Codului educației al Republicii Moldova nr.152/2014 (art.31, 137`2, 138, ș.a.)
Înregistrat cu nr. 344
din: 20/11/2024
I. EVALUAREA GENERALĂ
1. Autor al actului normativ este Guvernul, autor nemijlocit - Ministerul Educaţiei și Cercetării
2. Categoria actului normativ propus este Lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi Legii 100/2017 privind actele normative.
3. Scopul promovării proiectului
Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege a fost elaborat cu următoarele obiective principale:
1) Asigurarea funcționalității rețelei liceelor, prin adaptarea organizării acestora la condițiile demografice și necesitățile educaționale actuale;
2) Reglementarea restricționării utilizării telefoanelor mobile și a altor echipamente de comunicații electronice de către elevi în cadrul instituțiilor de învățămînt, pentru a crea un mediu educațional mai favorabil;
3) Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2005/36/CE, care reglementează recunoașterea calificărilor profesionale, în vederea alinierii la standardele europene;
4) Completarea atribuțiilor autorităților publice de resort, pentru o mai bună coordonare și implementare a noilor reglementări.
Aceste măsuri sunt menite să contribuie la modernizarea sistemului educațional și la armonizarea acestuia cu cerințele internaționale și nevoile societății.
4. Respectarea transparenței decizionale
În etapa de elaborare și examinare a proiectului de lege de către autorul nemijlocit și Guvern, documentul a fost publicat pentru consultare, supus unui proces de consultare publică și avizat de alte autorități publice relevante. De asemenea, sinteza recomandărilor primite în cadrul acestor consultări a fost făcută publică. Astfel, au fost respectate toate etapele esențiale pentru asigurarea transparenței procesului decizional, inclusiv termenele legale pentru plasarea și consultarea proiectului.
La nivel de Parlament, proiectul de lege este disponibil pe pagina web, garantând accesul părților interesate pentru a formula și expedia sugestii sau observații în legătură cu conținutul acestuia. Inițiativa legislativă a fost examinată în ședința plenară a Parlamentului din 28 noiembrie 2024, în prima lectură. Nu există informații disponibile cu privire la organizarea unor consultări publice de către comisia parlamentară responsabilă înainte de examinarea proiectului și nici nu este publicată o sinteză a recomandărilor pe web în cazul in care comisia a organizat astfel de consultări publice.
Faptul că proiectul de lege a fost examinat în prima lectură la doar șase zile lucrătoare de la înregistrarea sa în Parlament, fără organizarea unor consultări publice, evidențiază o insuficiență în respectarea cerințelor de transparență și implicare a părților interesate în procesul decizional. Deși consultările publice au avut loc la nivel guvernamental înainte de înregistrarea proiectului, considerăm că organizarea unor consultări suplimentare după înregistrarea acestuia în Parlament era necesară pentru a asigura un proces incluziv și participativ.
În plus, nu a fost respectat termenul minim de 15 zile lucrătoare pentru recepționarea recomandărilor din partea publicului și a părților interesate, așa cum prevede pct. 7.2 din Platforma de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.149/2023. În condițiile în care proiectul a fost deja examinat în prima lectură înainte de expirarea acestui termen, se creează impresia unui proces grăbit, care subminează transparența procesului decizional.
Astfel de practici parlamentare afectează negativ calitatea procesului de legiferare, care ar trebui să fie participativ și să garanteze adoptarea unor legi eficiente și bine fundamentate.
II. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI
5. Structura notei informative
Din analiza efectuată, constatăm că nota de fundamentare respectă structura prevăzută de Legea nr.100/2017 și include toate secțiunile prevăzute de aceasta.
6. Suficienţa argumentării.
Argumentele prezentate de autor în nota de fundamentare justifică necesitatea elaborării proiectului, iar textul acestuia este în concordanță cu scopurile enunțate în nota informativă.
7. Compatibilitatea cu legislaţia comunitară şi alte standarde internaţionale.
Potrivit notei de fundamentare, completarea art. 140 din Codul Educației este o măsură necesară pentru transpunerea parțială a Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale. Prin această modificare, Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit să acționeze în calitate de autoritate de coordonare și centru de informare în procesul de recunoaștere a calificărilor profesionale obținute în statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spațiului Economic European (SEE) și Confederația Elvețiană.
Nota de fundamentare subliniază că articolele 56 alin. (4) și 57b alin. (1) din Directiva 2005/36/CE impun statelor membre obligația de a desemna:
- un coordonator național pentru activitățile autorităților competente, responsabil de punerea în aplicare a Directivei;
- un centru de asistență, care să ofere sprijin cetățenilor și centrelor de asistență din alte state membre privind recunoașterea calificărilor profesionale, inclusiv informații despre legislația națională care reglementează profesiile, legislația socială și, după caz, normele de deontologie.
În plus, dosarul proiectului de lege, publicat pe site-ul oficial al Parlamentului, include expertiza de compatibilitate cu legislația UE efectuată de Centrul de Armonizare a Legislației. Aceasta relevă că elaborarea proiectului este esențială pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de Republica Moldova în cadrul Capitolului 23 („Cooperarea în materie de învățămînt, formare, multilingvism, tineret și sport”) al Acordului de Asociere RM-UE. Proiectul răspunde și recomandărilor din Raportul Analitic al Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE din 1 februarie 2023. Totodată, expertiza precizează că această atribuție a Ministerului Educației va permite dezvoltarea unui cadru normativ suplimentar pentru transpunerea integrală a Directivei 2005/36/CE, conform angajamentelor asumate prin Planul național pentru aderarea RM la UE (2024-2027).
Un aspect important care lipsește în nota de fundamentare este analiza exemplelor de bune practici din țările europene și alte state privind limitarea utilizării telefoanelor mobile în instituțiile de învățămînt. În condițiile în care astfel de măsuri au fost deja implementate în diverse sisteme educaționale din lume, includerea unei analize comparative ar fi oferit un suport mai solid pentru reglementările propuse. De asemenea, ar fi permis preluarea unor soluții deja testate și adaptarea lor la specificul sistemului nostru de învățământ, contribuind astfel la o reglementare mai bine fundamentată și mai eficientă.
8. Fundamentarea economico-financiară.
Autorul proiectului afirmă că implementarea prevederilor propuse nu va implica cheltuieli financiare suplimentare. Cu toate acestea, considerăm că anumite prevederi din proiect pot genera costuri adiționale. De exemplu, noile competențe atribuite Ministerului Educației și Cercetării, care va exercita rolul de coordonator național al activităților autorităților competente pentru recunoașterea calificărilor profesionale obținute în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană, precum și rolul de Centru de asistență în acest domeniu, vor necesita resurse suplimentare.
Aceste responsabilități implică alocarea de personal specializat, dezvoltarea infrastructurii administrative și eventual elaborarea de instrumente și platforme digitale pentru gestionarea și furnizarea informațiilor, toate acestea presupunînd un efort financiar care nu a fost detaliat în nota de fundamentare. Este important ca aceste costuri să fie identificate și incluse într-un plan de implementare bine structurat, pentru a asigura fezabilitatea și eficiența măsurilor propuse.
III. EVALUAREA DE FOND
11. Stabilirea şi promovarea unor interese / beneficii.
Analiza proiectului de lege și scopul declarat în nota de fundamentare relevă că acesta urmărește promovarea interesului public, avînd potențialul de a genera un impact pozitiv semnificativ în societate. Prin armonizarea legislației naționale cu standardele internaționale privind bunăstarea copiilor și elevilor, proiectul contribuie la crearea unui mediu educațional sigur, prietenos și favorabil dezvoltării lor. Aceste măsuri vor oferi elevilor oportunitatea de a beneficia de o educație de calitate, adaptată nevoilor lor, și vor sprijini formarea unui cadru propice pentru învățare și dezvoltare personală.
Promovarea intereselor/beneficiilor se face cu respectarea interesului public
12. Prejudicii aduse prin aplicarea actului.
Aplicarea actului normativ nu aduce prejudicii, iar promovarea intereselor vizate de proiectul de lege este realizată în conformitate cu principiile interesului public, fără a afecta negativ alte domenii sau categorii sociale.
14. Compatibilitatea proiectului cu prevederile cadrului normativ național
Pentru implementarea proiectului de lege, va fi necesar de a aproba Regulamentul-cadru privind utilizarea telefoanelor mobile și/sau a altor echipamente de comunicații electronice în instituțiile de învățămînt. Planul de admitere (Comanda de Stat) în învățământul superior și profesional tehnic va fi elaborat pe domenii generale de studii. Ministerul Educației și Cercetării, în calitate de centru de asistență privind recunoașterea calificărilor profesionale, urmează să dezvolte cadrul normativ secundar de punere în aplicare a noilor prevederi ale Codului Educației nr.152/2014.
15. Analiza detaliată a prevederilor
IV. CONCLUZII
Analiza proiectului de lege evidențiază următoarele aspecte esențiale:
Obiectivele proiectului sunt bine definite, incluzând asigurarea funcționalității rețelei liceelor, reglementarea utilizării telefoanelor mobile în instituțiile de învățământ, transpunerea parțială a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și completarea atribuțiilor autorităților publice de resort. Aceste măsuri urmăresc modernizarea și alinierea sistemului educațional la cerințele internaționale.
Examinarea proiectului în prima lectură, la doar șase zile lucrătoare de la înregistrare, fără organizarea unor consultări publice după depunerea sa în Parlament, subminează procesul participativ și afectează calitatea actului legislativ.
Deși autorul proiectului menționează că implementarea acestuia nu presupune cheltuieli financiare suplimentare, atribuțiile extinse ale Ministerului Educației în calitate de coordonator național și centru de asistență vor necesita alocarea de resurse suplimentare pentru personal specializat, infrastructură administrativă și instrumente digitale care pot sau chiar trebuie create.
Interdicția utilizării telefoanelor mobile și a altor echipamente electronice ridică provocări logistice și juridice, iar absența unui cadru normativ clar și detaliat poate genera confuzii, în special în definirea responsabilităților școlilor, profesorilor și părinților. Nota de fundamentare nu include o analiză a bunelor practici din alte țări privind limitarea utilizării telefoanelor mobile în școli, deși o astfel de analiză ar fi putut sprijini reglementările propuse și ar fi permis adaptarea soluțiilor testate la specificul educațional al Republicii Moldova. Este esențial ca Regulamentul privind utilizarea telefoanelor mobile, ce va fi elaborat ulterior de Ministerul Educației și Cercetării, să fie însoțit de consultări cu toate părțile relevante (părinți, profesori, experți), să asigure coerență normativă și să prevadă proceduri clare pentru gestionarea utilizării dispozitivelor, incluzând armonizarea între Regulamentul-cadru și lista actuală a obiectelor interzise.
Noile modificări care permit organizarea claselor cu profil general în localitățile unde numărul redus de elevi face imposibilă crearea claselor cu două profiluri (real și umanist) pot genera provocări și riscuri practice. Elevii din liceele cu profil general beneficiază de flexibilitatea alegerii profilului examenului de bacalaureat (BAC) la absolvire, spre deosebire de elevii din liceele cu profiluri specializate, ceea ce creează o inegalitate contrară principiilor echității și egalității. De asemenea, deși profilul general oferă un curriculum echilibrat, acesta riscă să conducă la o pregătire mai superficială comparativ cu profilurile specializate, dezavantajând elevii în competițiile naționale și internaționale, precum și în procesul de admitere în instituțiile de învățământ superior.
Este crucial ca rolul Ministerului Educației în procesul de recunoaștere a calificărilor profesionale să fie clar definit, inclusiv prin delimitarea responsabilităților față de alte autorități competente. Această clarificare va asigura o coordonare eficientă și va preveni eventualele suprapuneri sau lacune instituționale în implementarea prevederilor. Eficiența procesului depinde, de asemenea, de măsuri precum formarea unui personal calificat, elaborarea unor reglementări secundare clare și dezvoltarea unui portal online pentru simplificarea și centralizarea procedurilor.
În concluzie, proiectul reprezintă un pas important spre modernizarea sistemului educațional, dar succesul implementării depinde de completarea reglementărilor propuse, asigurarea transparenței decizionale și includerea unor soluții practice pentru gestionarea provocărilor identificate.