Raport de expertiză la proiectul de lege pentru modificarea Codului educației al Republicii Moldova nr.152/2014 (art.31, 137`2, 138, ș.a.)

    4

    RAPORT DE EXPERTIZĂ
    la proiectul de lege pentru modificarea Codului educației al Republicii Moldova nr.152/2014 (art.31, 137`2, 138, ș.a.)

    Înregistrat cu nr. 344

    din: 20/11/2024

    I. EVALUAREA GENERALĂ

    1. Autor al actului normativ este Guvernul, autor nemijlocit - Ministerul Educaţiei și Cercetării

    2. Categoria actului normativ propus este Lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituţie şi Legii 100/2017 privind actele normative.

    3. Scopul promovării proiectului

    Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege a fost elaborat cu următoarele obiective principale:

    1) Asigurarea funcționalității rețelei liceelor, prin adaptarea organizării acestora la condițiile demografice și necesitățile educaționale actuale;
    2) Reglementarea restricționării utilizării telefoanelor mobile și a altor echipamente de comunicații electronice de către elevi în cadrul instituțiilor de învățămînt, pentru a crea un mediu educațional mai favorabil;
    3) Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2005/36/CE, care reglementează recunoașterea calificărilor profesionale, în vederea alinierii la standardele europene;
    4) Completarea atribuțiilor autorităților publice de resort, pentru o mai bună coordonare și implementare a noilor reglementări.

    Aceste măsuri sunt menite să contribuie la modernizarea sistemului educațional și la armonizarea acestuia cu cerințele internaționale și nevoile societății.

    4. Respectarea transparenței decizionale

    În etapa de elaborare și examinare a proiectului de lege de către autorul nemijlocit și Guvern, documentul a fost publicat pentru consultare, supus unui proces de consultare publică și avizat de alte autorități publice relevante. De asemenea, sinteza recomandărilor primite în cadrul acestor consultări a fost făcută publică. Astfel, au fost respectate toate etapele esențiale pentru asigurarea transparenței procesului decizional, inclusiv termenele legale pentru plasarea și consultarea proiectului.

    La nivel de Parlament, proiectul de lege este disponibil pe pagina web, garantând accesul părților interesate pentru a formula și expedia sugestii sau observații în legătură cu conținutul acestuia. Inițiativa legislativă a fost examinată în ședința plenară a Parlamentului din 28 noiembrie 2024, în prima lectură. Nu există informații disponibile cu privire la organizarea unor consultări publice de către comisia parlamentară responsabilă înainte de examinarea proiectului și nici nu este publicată o sinteză a recomandărilor pe web în cazul in care comisia a organizat astfel de consultări publice.

    Faptul că proiectul de lege a fost examinat în prima lectură la doar șase zile lucrătoare de la înregistrarea sa în Parlament, fără organizarea unor consultări publice, evidențiază o insuficiență în respectarea cerințelor de transparență și implicare a părților interesate în procesul decizional. Deși consultările publice au avut loc la nivel guvernamental înainte de înregistrarea proiectului, considerăm că organizarea unor consultări suplimentare după înregistrarea acestuia în Parlament era necesară pentru a asigura un proces incluziv și participativ.

    În plus, nu a fost respectat termenul minim de 15 zile lucrătoare pentru recepționarea recomandărilor din partea publicului și a părților interesate, așa cum prevede pct. 7.2 din Platforma de dialog și participare civică la procesul decizional al Parlamentului, aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.149/2023. În condițiile în care proiectul a fost deja examinat în prima lectură înainte de expirarea acestui termen, se creează impresia unui proces grăbit, care subminează transparența procesului decizional.

    Astfel de practici parlamentare afectează negativ calitatea procesului de legiferare, care ar trebui să fie participativ și să garanteze adoptarea unor legi eficiente și bine fundamentate.

    II. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI

    5. Structura notei de fundamentare

    Din analiza efectuată, constatăm că nota de fundamentare respectă structura prevăzută de Legea nr.100/2017 și include toate secțiunile prevăzute de aceasta.

    6. Suficienţa argumentării.

    Argumentele prezentate de autor în nota de fundamentare justifică necesitatea elaborării proiectului, iar textul acestuia este în concordanță cu scopurile enunțate în nota informativă.

    7. Compatibilitatea cu legislaţia Uniunii Europene şi alte standarde internaţionale.

    Potrivit notei de fundamentare, completarea art. 140 din Codul Educației este o măsură necesară pentru transpunerea parțială a Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale. Prin această modificare, Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit să acționeze în calitate de autoritate de coordonare și centru de informare în procesul de recunoaștere a calificărilor profesionale obținute în statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spațiului Economic European (SEE) și Confederația Elvețiană.

    Nota de fundamentare subliniază că articolele 56 alin. (4) și 57b alin. (1) din Directiva 2005/36/CE impun statelor membre obligația de a desemna:
    - un coordonator național pentru activitățile autorităților competente, responsabil de punerea în aplicare a Directivei;
    - un centru de asistență, care să ofere sprijin cetățenilor și centrelor de asistență din alte state membre privind recunoașterea calificărilor profesionale, inclusiv informații despre legislația națională care reglementează profesiile, legislația socială și, după caz, normele de deontologie.

    În plus, dosarul proiectului de lege, publicat pe site-ul oficial al Parlamentului, include expertiza de compatibilitate cu legislația UE efectuată de Centrul de Armonizare a Legislației. Aceasta relevă că elaborarea proiectului este esențială pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de Republica Moldova în cadrul Capitolului 23 („Cooperarea în materie de învățămînt, formare, multilingvism, tineret și sport”) al Acordului de Asociere RM-UE. Proiectul răspunde și recomandărilor din Raportul Analitic al Comisiei Europene privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE din 1 februarie 2023. Totodată, expertiza precizează că această atribuție a Ministerului Educației va permite dezvoltarea unui cadru normativ suplimentar pentru transpunerea integrală a Directivei 2005/36/CE, conform angajamentelor asumate prin Planul național pentru aderarea RM la UE (2024-2027).

    Un aspect important care lipsește în nota de fundamentare este analiza exemplelor de bune practici din țările europene și alte state privind limitarea utilizării telefoanelor mobile în instituțiile de învățămînt. În condițiile în care astfel de măsuri au fost deja implementate în diverse sisteme educaționale din lume, includerea unei analize comparative ar fi oferit un suport mai solid pentru reglementările propuse. De asemenea, ar fi permis preluarea unor soluții deja testate și adaptarea lor la specificul sistemului nostru de învățământ, contribuind astfel la o reglementare mai bine fundamentată și mai eficientă.

    8. Fundamentarea financiară.

    Autorul proiectului afirmă că implementarea prevederilor propuse nu va implica cheltuieli financiare suplimentare. Cu toate acestea, considerăm că anumite prevederi din proiect pot genera costuri adiționale. De exemplu, noile competențe atribuite Ministerului Educației și Cercetării, care va exercita rolul de coordonator național al activităților autorităților competente pentru recunoașterea calificărilor profesionale obținute în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană, precum și rolul de Centru de asistență în acest domeniu, vor necesita resurse suplimentare.

    Aceste responsabilități implică alocarea de personal specializat, dezvoltarea infrastructurii administrative și eventual elaborarea de instrumente și platforme digitale pentru gestionarea și furnizarea informațiilor, toate acestea presupunînd un efort financiar care nu a fost detaliat în nota de fundamentare. Este important ca aceste costuri să fie identificate și incluse într-un plan de implementare bine structurat, pentru a asigura fezabilitatea și eficiența măsurilor propuse.

    III. EVALUAREA DE FOND

    11. Stabilirea şi promovarea unor interese / beneficii.

    Analiza proiectului de lege și scopul declarat în nota de fundamentare relevă că acesta urmărește promovarea interesului public, avînd potențialul de a genera un impact pozitiv semnificativ în societate. Prin armonizarea legislației naționale cu standardele internaționale privind bunăstarea copiilor și elevilor, proiectul contribuie la crearea unui mediu educațional sigur, prietenos și favorabil dezvoltării lor. Aceste măsuri vor oferi elevilor oportunitatea de a beneficia de o educație de calitate, adaptată nevoilor lor, și vor sprijini formarea unui cadru propice pentru învățare și dezvoltare personală.

    Promovarea intereselor/beneficiilor se face cu respectarea interesului public

    12. Prejudicii aduse prin aplicarea actului.

    Aplicarea actului normativ nu aduce prejudicii, iar promovarea intereselor vizate de proiectul de lege este realizată în conformitate cu principiile interesului public, fără a afecta negativ alte domenii sau categorii sociale.

    14. Compatibilitatea proiectului cu prevederile cadrului normativ național

    Pentru implementarea proiectului de lege, va fi necesar de a aproba Regulamentul-cadru privind utilizarea telefoanelor mobile și/sau a altor echipamente de comunicații electronice în instituțiile de învățămînt. Planul de admitere (Comanda de Stat) în învățământul superior și profesional tehnic va fi elaborat pe domenii generale de studii. Ministerul Educației și Cercetării, în calitate de centru de asistență privind recunoașterea calificărilor profesionale, urmează să dezvolte cadrul normativ secundar de punere în aplicare a noilor prevederi ale Codului Educației nr.152/2014.

    15. Analiza detaliată a prevederilor

    Art. 31
    La art. 31 alin. (2), lit. a) se completează cu textul „ , cu profilul general”.
    Obiecții:
    Prin proiect se propune completarea art. 31 din Codul educației pentru a adapta organizarea învățămîntului liceal la realitățile demografice actuale, oferind posibilitatea instituțiilor de învățămînt să organizeze clase cu profil general în localitățile unde numărul mic de elevi face imposibilă organizarea claselor cu două profiluri (real și umanist). Noile modificări propuse pot genera provocări și riscuri în aplicarea lor practică. De exemplu, elevii din liceele cu profil general vor beneficia de libertatea de a alege, la absolvirea clasei a XII-a, profilul (umanist sau real) la care să susțină examenul de bacalaureat (BAC). În schimb, această opțiune nu este disponibilă pentru elevii din liceele cu profiluri specializate (real sau umanist), care sunt obligați să susțină examenul BAC conform profilului ales la începutul studiilor, chiar dacă pe parcurs și-au schimbat preferințele sau aspirațiile educaționale. Această situație creează un tratament diferențiat între elevi, contrar principiului egalității și al echității, care impune asigurarea unor condiții și oportunități egale pentru toți elevii, indiferent de tipul profilului studiat. O astfel de abordare poate dezavantaja elevii din liceele specializate, limitîndu-le flexibilitatea în adaptarea traseului educațional la nevoile lor în schimbare. O altă problemă se referă la inconsecvențe în alocarea timpului pentru discipline. Profilul general presupune o pregătire echilibrată între disciplinele profilurilor real și umanist. Totuși, aceasta poate duce la o pregătire mai superficială față de elevii care studiază într-un profil specializat, deoarece numărul de ore dedicate fiecărei discipline va fi distribuit diferit. Spre exemplu, elevii de la profilul general ar putea beneficia de mai puține ore dedicate aprofundării matematicii sau limbilor străine, comparativ cu elevii din profilurile specializate.
    Recomandări:
    Ministerul Educației și Cercetării ar trebui să analizeze fezabilitatea următoarelor propuneri și scenarii pentru a asigura echitatea și eficiența în organizarea învățământului liceal: 1) Este esențial ca tuturor elevilor, indiferent de profilul studiat (real, umanist sau general), să li se permită să decidă profilul la care vor susține examenele de bacalaureat la sfârșitul clasei a XII-a. Această măsură ar diminua inegalitățile actuale și ar promova echitatea între elevi, oferindu-le oportunitatea de a-și ajusta opțiunile educaționale în funcție de preferințele și obiectivele lor de carieră. 2) Toți elevii ar trebui să aibă posibilitatea de a opta pentru unul dintre cele trei profiluri disponibile: real, umanist sau general. Această abordare ar încuraja personalizarea parcursului educațional, permițând elevilor să își alinieze studiile cu interesele și aspirațiile proprii încă de la începutul învățământului liceal. 3) Specialiștii în educație ar putea analiza avantajele unei structuri liceale uniforme, bazate exclusiv pe profilul general. Aceasta ar simplifica organizarea rețelei de licee, ar optimiza alocarea resurselor și ar oferi elevilor o pregătire multidisciplinară, lăsându-le libertatea de a-și specializa cunoștințele la nivel universitar sau postliceal. 4) Este necesar ca elevii de la profilul general să beneficieze de o pregătire comparabilă, ca standard de calitate și profunzime, cu cea oferită elevilor din profilurile real și umanist. Acest lucru ar putea include stabilirea unui număr minim de ore obligatorii pentru disciplinele cheie din ambele profiluri, pentru a garanta echilibrul între domeniile de studiu. Aceste măsuri ar contribui la crearea unui sistem educațional mai echitabil, flexibil și adaptat nevoilor diverse ale elevilor.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Lacune de drept; Prevederi discriminatorii
    Art. 137/2
    Articolul 137/2 se modifică după cum urmează: denumirea articolului va avea următorul cuprins: „Articolul 137/2. Limitarea utilizării telefoanelor mobile, a echipamentelor de comunicații electronice și a obiectelor interzise”; se completează cu alin. (5) și (6) cu următorul cuprins: „(5) Elevilor le este interzisă utilizarea telefoanelor mobile și/sau a oricăror alte echipamente de comunicații electronice în timpul lecțiilor, cu excepția folosirii acestora: - în scop educațional, stabilit de către cadrele didactice; - în situații de urgență (stare de sănătate precară a elevului sau a cadrului didactic, probleme de sănătate ale unui membru de familie, situații de criză imprevizibile); - în cazul necesității monitorizării permanente cu diverse echipamente asistive a sănătății elevilor cu dizabilități sau boli somatice cronice severe, confirmate documentar. (6) Condițiile și modul de utilizare a telefoanelor mobile și/sau a oricăror alte echipamente de comunicații electronice sunt prevăzute în Regulamentul-cadru privind utilizarea telefoanelor mobile și/sau a altor echipamente de comunicații electronice în instituțiile de învățământ, aprobat de către Ministerul Educației și Cercetării.”
    Obiecții:
    Noile prevederi referitoare la limitarea utilizării telefoanelor mobile și a echipamentelor de comunicații electronice pot genera dificultăți în aplicarea practică. În continuare, sunt identificate principalele neclarități, îngrijorări și posibile lacune: 1) Conform art. 137² alin. (4) din Codul actual, Ministerul Educației și Cercetării este responsabil de elaborarea listei obiectelor interzise și a procedurii de limitare a accesului elevilor la acestea (remarcă – astfel de proceduri nu au fost identificate pe pagina web a instituției). Modificările propuse introduc o reglementare separată, specifică utilizării telefoanelor mobile și echipamentelor electronice, care vor fi detaliate printr-un Regulament-cadru. Proiectul sau cel puțin nota informativă ar trebui să asigure/explice coerența între lista obiectelor interzise și regulamentul privind telefoanele mobile și echipamente electronice. Pot exista echipamente care se încadrează în ambele categorii, ceea ce ar putea crea confuzii. De exemplu, ceasurile inteligente (smartwatches) care pot recepționa apeluri sau mesaje sunt incluse în categoria „echipamente electronice” sau în cea a „obiectelor interzise”? În plus, avînd în vedere că art. 137² din Cod reglementează simultan limitarea utilizării telefoanelor mobile, a echipamentelor de comunicații electronice și a obiectelor interzise, elaborarea a două proceduri distincte pentru implementarea acestui articol ar putea genera confuzii și suprapuneri inutile. Un cadru normativ unificat ar asigura o aplicare clară, eficientă și uniformă a prevederilor. 2) De fapt, din normele propuse în proiect, reiese că Regulamentul-cadru va reglementa cele 3 excepții de utilizare a telefoanelor și echipamentelor în timpul lecțiilor (scop educațional, urgențe, sănătate asistivă). Este important ca Regulamentul-cadru să respecte limitele stabilite de lege și să nu extindă sau să restrîngă cadrul juridic de bază (să nu instituie norme noi). Acesta nu poate introduce noi restricții sau drepturi care nu sunt prevăzute în Cod, astfel se poate ajunge la încălcarea principiului legalității. Normele primare trebuie stabilite prin lege, iar actele secundare doar să detalieze implementarea. 3) Nota informativă indică faptul că instituțiile de învățămînt vor putea adapta Regulamentul-cadru prin elaborarea unor reglementări proprii. Totuși, nu este specificat dacă instituțiile de învățămînt pot face regulile mai permisive sau mai restrictive. În plus, autonomia excesivă poate duce la reguli foarte diferite între instituții, ceea ce afectează aplicarea unitară a normelor. 4) Din formularea propusă („în timpul lecțiilor”), rezultă că utilizarea telefoanelor este permisă în pauze. Această situație poate genera probleme și avea impact asupra procesului educațional. Elevii ar putea fi distrași în timpul orelor, anticipînd utilizarea telefoanelor în pauze, fie să utilizeze în exces telefoanele în pauză și să întîmpine dificultăți la reluarea orelor. 5) Există ambiguități privind modul de gestionare a dispozitivelor. În practică, aplicarea interdicției poate presupune două scenarii. Scenariul 1: Elevii păstrează telefoanele asupra lor, dar sunt obligați să le țină închise sau pe modul silențios. Printre dificultățile acestui scenariu notăm necesitatea supravegherii constante de către profesori, riscul de încălcare a normelor și dificultăți în aplicarea sancțiunilor. Scenariul 2: Telefoanele sunt colectate la începutul orelor sau la intrarea în instituția de învățămînt și depozitate într-un loc special (dulapuri securizate, cutii etc.). Printre eventualele dificultăți menționăm consumul de timp pentru predare-primire, riscul deteriorării sau pierderii dispozitivelor, necesitatea unui sistem clar de evidență. În plus, în acest scenariu nu este clar cine răspunde dacă dispozitivele sunt deteriorate, pierdute sau utilizate necorespunzător sau cum se accesează telefoanele în situații urgente. 6) Cadrele didactice vor avea responsabilitatea de a monitoriza respectarea interdicției, ceea ce poate crea următoarele probleme: sarcini administrative suplimentare; profesorii pot fi distrași de la activitatea didactică; riscul disputelor cu elevii sau părinții privind aplicarea interdicției, care pot afecta relațiile din comunitatea școlară. În plus, nu este clar dacă vor exista sancțiuni pentru elevii care utilizează telefoanele / echipamentele și modul de aplicare a acestora.
    Recomandări:
    Ținînd cont de obiecțiile formulate, considerăm esențială analizarea și adoptarea următoarelor măsuri de îmbunătățire: 1) Este recomandabil să se ia în considerare elaborarea unui document normativ unic, care să integreze toate reglementările referitoare la obiectele interzise, telefoanele mobile și alte echipamente electronice. O astfel de abordare ar contribui semnificativ la reducerea riscului de incoerență legislativă și ar simplifica procesul de aplicare a normelor în instituțiile de învățămînt. 2) La elaborarea Regulamentului-cadru, este esențial să se asigure că acesta are un rol strict de a detalia și clarifica modalitățile de implementare a normelor prevăzute în Cod. Regulamentul nu trebuie să introducă restricții suplimentare sau să confere drepturi noi care nu sunt prevăzute explicit în legislația primară, pentru a evita depășirea competențelor stabilite prin lege și eventualele conflicte juridice. 3) Regulamentul-cadru trebuie să fie obligatoriu pentru toate instituțiile, cu spațiu limitat pentru ajustări rezonabile care să reflecte particularitățile locale sau ale elevilor. 4) Autorul proiectului trebuie să analizeze oportunitatea interzicerii utilizării telefoanelor și în pauze, pentru a evita astfel de efecte negative. Dacă se decide interzicerea utilizării telefoanelor și în pauze, textul proiectului trebuie modificat în consecință. 5) Regulamentul-cadru trebuie să specifice clar scenariul aplicabil interdicțiilor de utilizare a telefoanelor mobile și echipamentelor de comunicații electronice și să prevadă măsuri logistice și de responsabilizare a părților. 6) Ministerul trebuie să includă în regulament: roluri și responsabilități clare pentru cadrele didactice în implementarea și monitorizarea respectării interdicției; proceduri standard pentru aplicarea sancțiunilor; mecanisme de apel și soluționare a disputelor.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
    Art. 138
    La art. 138, alin. (2) se completează cu lit. e1) cu următorul cuprins: „e1) să monitorizeze, în colaborare cu cadrele didactice, respectarea Regulamentului-cadru privind utilizarea telefoanelor mobile și/sau a altor echipamente de comunicații electronice în instituțiile de învățământ.”
    Obiecții:
    Norma nu întrunește condițiile de claritate și precizie, motiv ce ar putea crea un șir de interpretări neclare. Părinții sunt incluși în procesul de monitorizare, dar rolul lor nu este clar definit. Aceștia nu au mijloace directe de a verifica respectarea regulamentului. Fără mecanisme clare (raportări periodice, feedback), rolul părinților riscă să fie unul formal.
    Recomandări:
    Recomandăm revizuirea normei prin detalierea acesteia și includerea mecanismelor și procedurilor clare pentru aplicarea sa în practică. De asemenea, propunem ca Ministerul Educației sau instituțiile de învățămînt să publice rapoarte periodice privind respectarea regulamentului, asigurînd astfel transparența și monitorizarea eficientă. Totodată, Regulamentul ar trebui să includă prevederi referitoare la organizarea consultărilor periodice cu părinții, pentru colectarea feedback-ului și propunerea de îmbunătățiri.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Norme irealizabile
    Art. 140
    La art. 140, alin. (1) se completează cu lit. t1) și t2) cu următorul cuprins: „t1) exercită rolul de coordonator național al activităților autorităților competente pentru recunoașterea calificărilor profesionale obținute într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat al Spațiului Economic European și în Confederația Elvețiană; t2) exercită rolul Centrului de asistență privind recunoașterea calificărilor profesionale”.
    Obiecții:
    Implementarea acestor prevederi presupune o serie de provocări și riscuri care trebuie abordate cu atenție pentru a asigura eficiența și succesul măsurii. 1) În primul rînd, este esențial să fie disponibil un personal specializat în domeniul recunoașterii calificărilor, bine pregătit atît în ceea ce privește legislația națională, cît și cerințele europene.2) Pentru punerea în aplicare a noilor atribuții, este necesară aprobarea unor reglementări secundare care să detalieze procedurile specifice, iar acestea trebuie să fie clare, simple și transparente, pentru a evita dificultăți sau bariere birocratice pentru cetățeni. În plus, elaborarea de ghiduri practice sau proceduri simplificate destinate cetățenilor ar facilita accesul acestora la informații și ar îmbunătăți experiența utilizatorilor. 3) Un aspect critic este clarificarea rolului exact al Ministerului Educației. Este important de precizat dacă Ministerul va avea exclusiv un rol de coordonare a procesului sau dacă va fi implicat direct în emiterea deciziilor de recunoaștere a calificărilor. De asemenea, trebuie definite limitele responsabilității Ministerului în raport cu celelalte autorități competente care gestionează domenii specifice. 4) Pentru a asigura un proces eficient și adaptabil, este necesar să se stabilească mecanisme clare pentru evaluarea succesului măsurii, inclusiv prin utilizarea indicatorilor de performanță. Totodată, ar trebui implementate mecanisme de colectare a feedback-ului din partea utilizatorilor, pentru a identifica eventualele probleme și a îmbunătăți continuu procedurile. Aceste măsuri vor contribui la crearea unui sistem de recunoaștere a calificărilor funcțional și adaptat nevoilor cetățenilor.
    Recomandări:
    Pentru implementarea eficientă a prevederilor analizate, recomandăm: 1. Formarea și angajarea unui personal calificat, bine pregătit în legislația națională și europeană privind recunoașterea calificărilor. 2. Elaborarea și aprobarea unor reglementări secundare simple, transparente și ușor de aplicat, completate de ghiduri practice pentru cetățeni. 3. Precizarea explicită a atribuțiilor Ministerului, inclusiv dacă va coordona procesul sau va emite decizii directe, și delimitarea clară a responsabilităților în raport cu alte autorități competente. 4. Stabilirea unor mecanisme de monitorizare a succesului măsurii, prin utilizarea indicatorilor de performanță, și crearea unui sistem pentru colectarea feedback-ului din partea utilizatorilor. 5. Introducerea unor proceduri simplificate și a unui portal online care să centralizeze informațiile și să faciliteze depunerea cererilor.
    Elemente de coruptibilitate / vulnerabilitate:
    Formulare ambiguă care admite interpretări abuzive; Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative

    IV. CONCLUZII

    Analiza proiectului de lege evidențiază următoarele aspecte esențiale:

    Obiectivele proiectului sunt bine definite, incluzând asigurarea funcționalității rețelei liceelor, reglementarea utilizării telefoanelor mobile în instituțiile de învățământ, transpunerea parțială a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și completarea atribuțiilor autorităților publice de resort. Aceste măsuri urmăresc modernizarea și alinierea sistemului educațional la cerințele internaționale.

    Examinarea proiectului în prima lectură, la doar șase zile lucrătoare de la înregistrare, fără organizarea unor consultări publice după depunerea sa în Parlament, subminează procesul participativ și afectează calitatea actului legislativ.

    Deși autorul proiectului menționează că implementarea acestuia nu presupune cheltuieli financiare suplimentare, atribuțiile extinse ale Ministerului Educației în calitate de coordonator național și centru de asistență vor necesita alocarea de resurse suplimentare pentru personal specializat, infrastructură administrativă și instrumente digitale care pot sau chiar trebuie create.

    Interdicția utilizării telefoanelor mobile și a altor echipamente electronice ridică provocări logistice și juridice, iar absența unui cadru normativ clar și detaliat poate genera confuzii, în special în definirea responsabilităților școlilor, profesorilor și părinților. Nota de fundamentare nu include o analiză a bunelor practici din alte țări privind limitarea utilizării telefoanelor mobile în școli, deși o astfel de analiză ar fi putut sprijini reglementările propuse și ar fi permis adaptarea soluțiilor testate la specificul educațional al Republicii Moldova. Este esențial ca Regulamentul privind utilizarea telefoanelor mobile, ce va fi elaborat ulterior de Ministerul Educației și Cercetării, să fie însoțit de consultări cu toate părțile relevante (părinți, profesori, experți), să asigure coerență normativă și să prevadă proceduri clare pentru gestionarea utilizării dispozitivelor, incluzând armonizarea între Regulamentul-cadru și lista actuală a obiectelor interzise.

    Noile modificări care permit organizarea claselor cu profil general în localitățile unde numărul redus de elevi face imposibilă crearea claselor cu două profiluri (real și umanist) pot genera provocări și riscuri practice. Elevii din liceele cu profil general beneficiază de flexibilitatea alegerii profilului examenului de bacalaureat (BAC) la absolvire, spre deosebire de elevii din liceele cu profiluri specializate, ceea ce creează o inegalitate contrară principiilor echității și egalității. De asemenea, deși profilul general oferă un curriculum echilibrat, acesta riscă să conducă la o pregătire mai superficială comparativ cu profilurile specializate, dezavantajând elevii în competițiile naționale și internaționale, precum și în procesul de admitere în instituțiile de învățământ superior.

    Este crucial ca rolul Ministerului Educației în procesul de recunoaștere a calificărilor profesionale să fie clar definit, inclusiv prin delimitarea responsabilităților față de alte autorități competente. Această clarificare va asigura o coordonare eficientă și va preveni eventualele suprapuneri sau lacune instituționale în implementarea prevederilor. Eficiența procesului depinde, de asemenea, de măsuri precum formarea unui personal calificat, elaborarea unor reglementări secundare clare și dezvoltarea unui portal online pentru simplificarea și centralizarea procedurilor.

    În concluzie, proiectul reprezintă un pas important spre modernizarea sistemului educațional, dar succesul implementării depinde de completarea reglementărilor propuse, asigurarea transparenței decizionale și includerea unor soluții practice pentru gestionarea provocărilor identificate.