Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției califică drept declarativă și parțială transpunerea directivei UE, prin care se urmărește consolidarea mecanismului de protecție în domeniul avertizărilor de integritate.
Experții CAPC consideră că proiectul de lege, propus de Ministerul Justiției, deși anunță „transpunerea integrală”, este, de fapt, o transpunere parțială și formală. Modificările legislative propuse nu rezolvă problemele fundamentale ale mecanismului avertizărilor de integritate. În forma actuală, protecția avertizorului riscă să rămână mai mult pe hârtie, iar practica – fragmentată și inegală.
Raportul de expertiză, elaborat de CAPC recomandă, în primul rând, consolidarea mecanismului de supraveghere: „Este necesară desemnarea unei autorități-umbrelă care să asigure agregarea datelor, să generalizeze practica, să publice anual rezultate pe finalitatea examinării și soluționării avertizărilor de integritate și să emită ghiduri necesare și utile pentru o abordare unitară. Fără aceste funcții, CNA rămâne în poziția de receptor/consilier, iar Ombudsmanul în poziția de protector, adică două instituții care acționează în paralel și care nu se conectează natural într-un traseu ușor de înțeles și ușor de parcurs de către persoană.”
Totodată, pentru evitarea unei transpuneri formale, proiectul trebuie susținut de o justificare mai solidă și ar trebui să conțină: date și analize agregate la zi despre funcționarea canalelor interne și externe și calitatea acțiunilor subsecvente; evaluarea impactului financiar și a capacităților autorităților vizate de Legea 165/2023; oferirea unor indicatori de rezultat orientați pe finalitate: câte cauze au fost remediate, în câte cauze au fost aplicate măsuri de protecție, care sunt domeniile vulnerabile etc.
Deși, intervenția este justificată și oportună, în plan substanțial, rămân neacoperite standarde esențiale din directiva UE, cum ar fi cele legate de: prezumția răzbunării și sarcina probei; instituirea canalelor interne în entitățile cu un număr mai mic de 50 de lucrători în sectoarele de risc; trasabilitatea avertizărilor de integritate și evidențe; sancțiuni efective, proporționale și disuasive. Experții consideră că textul trebuie calibrat astfel, încât să livreze protecție efectivă, nu doar conformare declarativă.
Prin urmare, CAPC recomandă constituirea unui grup interinstituțional care să remedieze lacunele identificate, să standardizeze procedurile și să asigure integrarea directivei în ordinea juridică națională, dar nu copierea mot-à-mot a acesteia. „Doar astfel, mecanismul avertizorilor va deveni previzibil, credibil și util – un instrument care poate repara încălcările de lege și proteja persoanele”, se mai menționează în raport.
Mai multe constatări cu referire la această inițiativă, găsiți în raportul de expertiză publicat integral aici.
Raportul de expertiză a fost realizat în cadrul proiectului „Evaluarea performanței autorităților anticorupție din Republica Moldova: eficiență și impact în combaterea corupției” implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.
