În perioada 2023–2025 Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a înregistrat cea mai redusă rată a eficienței expertizei coruptibilității și vulnerabilității proiectelor actelor legislative. Din totalul celor 1138 de elemente de coruptibilitate și vulnerabilitate identificate, au fost remediate doar 213 elemente, ceea ce corespunde unei rate generale de acceptare de aproximativ 19%.
Aceasta este cea mai scăzută rată înregistrată de CAPC de la lansarea exercițiului de expertiză în anul 2006. Pentru comparație, în perioada 2006-2009 aceasta a constituit 52%.
În cea mai recentă analiză, CAPC constată vulnerabilități structurale persistente ale procesului de reglementare, care se reproduc de la o etapă la alta a ciclului legislativ. În perioada 2023–2025, aceste vulnerabilități au fost amplificate de un context legislativ caracterizat prin promovarea frecventă a proiectelor de acte normative în regim accelerat, cu un nivel redus de fundamentare.
Invocarea circumstanțelor excepționale – crize multiple, evoluții regionale și necesitatea alinierii rapide la acquis-ul Uniunii Europene – a condus, în practică, la aplicarea limitată sau formală a principiilor transparenței decizionale, consultării publice și participării societății civile.
Această dinamică explică nivelul scăzut și selectiv al preluării recomandărilor formulate de CAPC și contribuie la menținerea unui proces de reglementare vulnerabil la riscuri de coruptibilitate.
CAPC expertizează proiectele de legi încă din 2006, ca instrument de prevenire a corupției, de anticipare și semnalare a vulnerabilităților normative care pot duce la încălcarea drepturilor omului.
Printre cele mai importante proiecte de lege expertizate de CAPC în ultimii ani au fost: proiectul Legii cu privire la Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate; proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative (combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și aspectele conexe acestuia); proiectul Legii pentru modificarea Legii cu privire la avertizorii de integritate, proiectele de legi pentru modificarea actelor normative referitoare la sistemul judecătoresc și procedura de evaluare extraordinară a judecătorilor ș.a.
Reieșind din experiența anilor 2023-2025, CAPC a formulat mai multe recomandări, după cum urmează:
- consolidarea transparenței decizionale ca standard operațional al procesului legislativ, nu ca formalitate procedurală. Publicarea proiectelor, a notelor de fundamentare, a analizelor de impact și a sintezei recomandărilor trebuie să constituie condiții efective pentru înaintarea proiectelor spre examinare, inclusiv în cazul procedurilor accelerate;
- aplicarea uniformă și efectivă a exigențelor de transparență și consultare și în cazul inițiativelor legislative ale deputaților. Lipsa sau chiar ignorarea regulilor procedurale clare și aplicabile în mod consecvent pentru aceste inițiative reduce predictibilitatea procesului legislativ și limitează posibilitatea de intervenție timpurie asupra riscurilor de coruptibilitate;
- îmbunătățirea substanțială a fundamentării proiectelor de acte normative, prin utilizarea reală a analizei impactului de reglementare. Aceasta trebuie să includă evaluarea opțiunilor alternative, estimarea costurilor și a efectelor asupra drepturilor persoanelor și asupra capacităților instituționale, în scopul reducerii riscului de norme irealizabile sau disproporționate.
Mai multe constatări și recomandări găsiți în EXPERTIZA CORUPTIBILITĂȚII ȘI VULNERABILITĂȚII. CARTOGRAFIEREA RISCURILOR ÎN PROIECTELE DE ACTE NORMATIVE 2023-2025.
Acest Studiu a fost elaborat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției în cadrul proiectului „Core support to the CAPC”, cu sprijinul Suediei.
