Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), cu suportul Fundației Soros Moldova, a prezentat rezultatele evaluării alternative intermediare a implementării angajamentelor asumate de Republica Moldova în Planul de creștere pentru anii 2025–2027. Evaluarea vizează două dintre subdomenii: lupta împotriva corupției și reforma sistemului justiției și al procuraturii.
La discuții au participat reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA), Autorității Naționale de Integritate (ANI), Procuraturii Generale (PG), Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Consiliului Superior al Procurorilor(CSP), Agenției Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească (ADJAJ), Institutului Național de Justiție (INJ), Fundației Soros Moldova (FSM) ș.a.
În total, au fost examinate 11 măsuri și condiții de plată. La data de referință (31 iulie 2026), o singură măsură a fost realizată integral: finalizarea evaluării extraordinare a judecătorilor curților de apel. Totuși, termenele de realizare pentru o parte importantă dintre măsurile evaluate nu au expirat, unele dintre acestea urmând să fie îndeplinite până în decembrie 2026, iar altele în cursul anului 2027.
„O asemenea evaluare este utilă tocmai înainte ca termenele să expire. O restanță constatată la final poate fi consemnată, dar cu greu mai poate fi prevenită. Identificarea timpurie a întârzierilor, a blocajelor instituționale, a deficiențelor de coordonare sau a discrepanțelor dintre activitățile raportate și rezultatele urmărite poate crea spațiul necesar pentru corectarea cursului și vitezei de implementare. Raportul își asumă, astfel, nu doar rolul de a constata, ci și pe cel de a orienta și, acolo unde este necesar, de a încuraja accelerarea reformelor”, a precizat unul dintre autorii raportului de evaluare, directoarea de program a CAPC Lilia Ioniță.
Analiza celor două subdomenii evidențiază câteva probleme comune:
- Persistă o diferență între activitățile raportate și rezultatele cerute. Organizarea unui concurs nu substituie numirea, pilotarea nu substituie utilizarea operațională, iar elaborarea unui document nu demonstrează implementarea sa.
- Riscul de nerealizare se suprapune uneori cu riscul de nedemonstrare. Unele rezultate pot fi parțial realizate, dar nu pot fi verificate din cauza lipsei unei evidențe consolidate. În alte cazuri, lipsa dovezilor coincide cu existența unor etape tehnice sau instituționale nefinalizate.
- Digitalizarea se află încă între dezvoltare și funcționare curentă. Etapele critice rămân testarea, securizarea, migrarea datelor, punerea în producție, instruirea utilizatorilor și măsurarea utilizării efective.
- Deficitul de personal afectează capacitatea sistemului de justiție. Finalizarea evaluării extraordinare nu se transformă automat în instanțe funcționale dacă posturile vacante nu sunt ocupate.
- Responsabilitățile sunt fragmentate. Mai multe condiții depind de activitatea coordonată a unor instituții diferite, fără ca rezultatul comun să fie întotdeauna urmărit printr-un mecanism consolidat.
- Termenele din decembrie 2026 creează o presiune imediată. Pentru aceste măsuri, continuarea activităților pregătitoare nu mai este suficientă; trebuie obținute și demonstrate rezultate finale sau intermediare decisive.
Recomandările au fost stabilite în funcție de apropierea termenului, calificativul măsurii, complexitatea etapelor rămase, posibilitatea recuperării întârzierilor și necesitatea producerii unor dovezi verificabile. Principalele recomandări sunt:
- crearea unui tablou public unic de monitorizare a celor 11 măsuri, care să includă linia de referință, ținta, valoarea curentă, metodologia, documentele probatorii și data ultimei actualizări;
- elaborarea unor planuri de accelerare pentru anumite măsuri, cu etape lunare, responsabilități, resurse și dovezile prin care va fi demonstrată realizarea condiției;
- publicarea seriilor statistice armonizate și a metodologiilor de calcul pentru rezultatele investigării și sancționării corupției, durata cauzelor și ratele de soluționare;
- publicarea calendarului critic pentru operaționalizarea noii versiuni a SIA „e-Integritate”, inclusiv contractarea, recepția, testarea, securitatea, migrarea, interoperabilitatea și punerea în producție;
- instituirea unui mecanism de trasabilitate a recomandărilor CNA, atât pentru expertiza anticorupție, cât și pentru evaluările integrității instituționale;
- publicarea Planului strategic al INJ și a matricei sale de implementare, cu indicarea rezultatelor care vor demonstra implementarea unei părți semnificative până în decembrie 2026;
- finalizarea procesului de completare a componenței Colegiului disciplinar din cadrul CSM și adoptarea unui plan operațional de recuperare pentru ocuparea posturilor vacante la curțile de apel și Curtea Supremă de Justiție;
- adoptarea unei foi de parcurs pentru trecerea e-Dosar de la pilotare la utilizare operațională, cu rate intermediare, criterii de ieșire din pilotare și situația celor șapte interconectări ale Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD).
În rezultatul discuțiilor, s-a concluzionat că etapa următoare trebuie să fie una a consolidării și demonstrării rezultatelor: reformele nu vor fi apreciate prin numărul documentelor, ședințelor sau procedurilor inițiate, ci prin schimbările verificabile produse în funcționarea instituțiilor, în eficiența mecanismelor anticorupție, în capacitatea instanțelor și în calitatea datelor publice.
Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025–2027 reprezintă documentul prin care țara noastră și-a asumat realizarea unui set amplu de reforme și investiții prioritare, menite să susțină dezvoltarea economică și instituțională a țării, să consolideze reziliența acesteia și să apropie funcționarea instituțiilor naționale de standardele Uniunii Europene. Implementarea reformelor este legată direct de accesarea sprijinului financiar european.
Evaluarea a fost realizată în cadrul proiectului „Evaluarea performanței autorităților anticorupție din Republica Moldova: eficiență și impact în combaterea corupției” implementat de CAPC, cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.
