Eficiența acordării ajutorului social în trei regiuni ale republicii a fost monitorizată pe parcursul anului 2020

208

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) a dat publicității rezultatele monitorizării modului de acțiune al autorităților responsabile de stabilirea și monitorizarea ajutoarelor sociale, pe parcursul anului 2020, în centrul, nordul și sudul republicii.

Monitorizarea a avut la bază ultimele constatări ale Curții de Conturi la acest subiect, iar în urma activității acestui proiect, de către monitorii rețelei de organizații necomerciale care au lucrat la acest proiect au fost scoase în vileag și alte nereguli.

Monitorii din Bălți – amenințați cu Poliția, după ce au solicitat informații

Astfel, spre exemplu în Bălți, autoritățile au fost foarte reticente la prezentarea informației către monitori, în prima parte a proiectului. Deși prin refuzul de prezentare a informației de către acestea a fost încălcată Legea accesului la informații,  autoritățile din Bălți au inversat paradigma, astfel încât monitorii au fost amenințați cu sesizarea Poliției pentru solicitarea datelor cu privire la acordarea ajutorului social.

Evidența beneficiarilor de ajutor social nu are un caracter clar și precis

Pe lângă carențele care țin de transparența unor autorități locale, monitorii proiectului CAPC s-au ciocnit și cu alte lacune informaționale: lipsa unei evidențe clare și precise a beneficiarilor. Acest fapt a generat  imposibilitatea autorităților locale să ofere reprezentanților societății civile date segregate pe criterii simple. Drept rezultat, domeniul acordării ajutoarelor sociale rămâne fără previzibilitatea necesară și fără o planificare eficientă. În context, Raportul conține recomandări relevante Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale.

Selectivitate la verificarea necesității ajutorului social acordat

Deși legea lasă pe seama autorităților să hotărască în care cazuri să verifice dacă ajutorul acordat este necesar și, deci, permis de lege, în practică situația e diferită, iar printre beneficiari figurează și din cei care primesc ajutor, aparent, nejustificat. Astfel, monitorii s-au confruntat cu cazuri în care ajutorul social este cerut de cetățeni care furnizează date incorecte. Prin urmare, anchetele sociale desfășurate de comisiile autorităților locale sunt în mecanism determinant, care trebuie aplicat mult mai frecvent. 

Mai mult decât atât, astfel de comisii de monitorizare lipsesc în 10% din localitățile acoperite de proiect. Iar acolo unde acestea sunt, în anul 2020, aceste verificări au avut loc doar în 20% din cazurile de solicitare a ajutorului social. Drept rezultat, aparent probabilitatea că resursele financiare nu sunt gestionate eficient este mare, ceea ce este de natură să afecteze și mărimea ajutorului social al celor care într-adevăr au nevoie de el.

Din cele peste 26.600 cereri pentru acordarea ajutorului social și celui pentru perioada rece a anului, în 2020, aproape jumătate au fost depuse de locuitorii din sudul republicii (UTA Găgăuzia), urmați de cei din nord (Bălți, Sângerei) și centru (Telenești, Rezina). În cadrul proiectului, monitorii au trimis către autorități sute de solicitări de informații, au desfășurat peste o sută de interviuri cu reprezentanți ai autorităților locale pentru asistență socială și au chestionat peste 240 de beneficiari.

Textul integral al Raportului poate fi accesat aici.

***

Proiectul „Ajutorul social în Republica Moldova: între eficacitate și integritate” este implementat de CAPC, în parteneriat cu: „Concordia” din Telenești;  „Nufărul” din Rezina; „Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI” din  Bălți; „Clinica Juridică Comrat”. 

Acesta este finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer prin intermediul programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova.”