Transparența în procesul decizional stă la baza elaborării și adoptării unor acte legislative și normative eficiente și funcționale

145

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), în parteneriat cu Freedom House, a organizat masa rotundă „Transparența în procesul decizional: așteptări și realitate”. Subiectul discuției dintre experți, reprezentanți ai autorităților naționale și cei ai societății civile din Republica Moldova a fost procesul legislativ din Parlament, inclusiv identificarea lacunelor și soluțiilor pentru creșterea transparenței procesului legislativ. Evenimentul s-a desfășurat în format online. Discuțiile au fost organizate în cadrul proiectului „Cetățenii vorbesc: promovarea reformei democratice în interesul cetățenilor din Moldova”, implementat de CAPC, cu suportul financiar al Freedom House.

„Este important de menționat că de transparența în procesul decizional depinde calitatea actelor legislative și normative elaborate și adoptate de către autorități. Zilele trecute, Freedom House a lansat Raportul „Indicele accesului la informație: măsurarea transparenței instituțiilor publice în Republica Moldova”, care cuprinde rezultatele unei analize comprehensive a gradului de transparență a instituțiilor publice în Republica Moldova. După monitorizarea a peste 50 de instituții publice, s-a constatat că nivelul de transparență este destul de redus, ceea ce duce și la o calitate mai joasă a legislației”, a afirmat reprezentanta Freedom House în Republica Moldova, Tatiana Puiu.

Președinta CAPC, Galina Bostan, a menționat care sunt cele patru etape ale procesului decizional, care trebuie respectate: informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei; punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a materialelor aferente acestuia; consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate; examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi  interesate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii; informarea publicului referitor la deciziile adoptate.

„Am făcut această trecere în revistă pentru a înțelege cât mai bine importanța respectării acestor etape nu doar formal, dar și eficient. Subiectul transparenței în procesul decizional este variabil, în funcție de guvernare. Problemele rămân aceleași, de aceea trebuie identificate lacunele și soluțiile pentru îmbunătățirea acestui proces. De menționat că, sub incidența Legii privind transparența în procesul decizional cad nu doar autoritățile publice centrale și locale, instituțiile statului, dar și persoanele juridice de drept public şi privat care gestionează şi utilizează mijloace financiare publice”, a subliniat Galina Bostan.

„Transparența în procesul decizional este ceva complex și nu constă doar în publicarea unui proiect de lege pe pagina web a Parlamentului. Transparența înseamnă dialog cu instituțiile vizate, implicare a societății civile, identificare a  problemelor și soluțiilor, astfel încât la final să avem o  lege funcțională, care să fie aplicată corect de către toți subiecții vizați”, a explicat expertul CAPC, Viorel Pârvan.

Cu exemple concrete privind nerespectarea transparenței în procesul decizional a venit experta CAPC, Natalia Roșca. „Am analizat procesul de adoptare a două proiecte de lege asupra cărora CAPC și-a expus opinia și recomandările. Am constatat că în ambele cazuri nu au fost publicate opiniile societății civile. Nu suntem siguri că acestea au fost examinate. La fel, Guvernul a avizat aceste proiecte abia după ce au fost adoptate. Recomandăm Parlamentului să respecte toate etapele procesului decizional, să lucreze mai mult la etapa de consultări publice și avize. Or, neexaminarea recomandărilor înseamnă desconsiderarea opiniilor venite din exterior și din partea societății civile”, a spus Natalia Roșca.

Prezentă la discuții, experta CAPC, Lilia Ioniță a reiterat că transparența în procesul decizional este un subiect de interes major pentru întreaga societate civilă. „Atragem atenția tuturor parlamentarilor să respecte toate cerințele legate de transparența procesului decizional, care este o punte de legătură dintre decidenți și părțile interesate. Orice deviere în construcția acestui pod îl erodează și duce la scăderea încrederii în factorii de decizie. Regulile în domenii nu pot fi făcute încălcând alte reguli, Atunci când Parlamentul nu respectă aceste rigori, dă semnal în societate că se permite încălcarea anumitor procese”, a subliniat Lilia Ioniță.

La discuții au mai participat președinta Autorității Naționale de Integritat, Rodica Antoci, președinta și vicepreședinta Comisiei juridice numiri și imunități, Olesea Stamate și Veronica Roșca, șeful Direcției generale juridică a Secretariatului Parlamentului, Ion Creangă, procurorul Dumitru Obadă, adjunctul interimar al procurorului șef al Procuraturii Anticorupție, Ion Munteanu, dar și alți reprezentanți ai societății civile.