Comunicat de presă la proiectul Legii cu privire la Avocatul poporului

3

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției a efectuat
expertiza Legii cu privire la Avocatul poporului din perspectiva drepturilor
omului.

Autor al proiectului de Lege este Ministerul Justiției.

 

Principalele prevederi ale proiectului de lege se referă
la:

1. Schimbarea denumirii
instituției "avocatului parlamentar" în "avocatul
poporului", (în continuare AP) pentru a evita confuziile în rândul
populației cu privire la rolul acestei instituții în apărarea drepturilor
omului.

2. Modificarea procedurii de
selectare și numire a AP, prin instituirea unor reguli cu privire la concursul
de selectare a candidaților și a procedurii de numire în funcție.

3. Prelungirea perioadei
mandatului AP de la 5 la 7 ani. AP nu va putea deține două mandate consecutive.

4. Reglementarea garanțiilor
sociale ale avocatului poporului, care să corespundă celor stabilite pentru
persoanele care dețin funcții de demnitate publică, suplimentate de garanțiile
oferite unui judecător.

5. Consolidarea capacităților
funcționale ale Centrului pentru Drepturile Omului, prin transformarea acestuia
în Oficiul AP, administrat de către Secretarul general, care va fi responsabil
de gestionarea mijloacelor bugetare ale Oficiului, angajarea personalului,
aprobarea statului de personal al Oficiului, aplicarea sancțiunilor
disciplinare, alte funcții administrative, pe care le va exercita în coordonare
cu AP.

6. Dezvoltarea prevederilor
actuale referitoare la Mecanismul național de prevenire a torturii, prin
definirea mai detaliată a atribuțiilor Consiliului pentru prevenirea torturii,
stabilirea modului de constituire și componența acestui organ colegial,
asigurarea finanțării prin linie bugetară separată.

7. Instituirea unui singur
avocat al poporului, avînd un adjunct specializat în protecția drepturilor
copilului – avocatul pentru protecția drepturilor copilului.

8. Independența și imunitatea
AP: AP nu poate fi persecutat sau tras la răspundere pentru acțiunile sau
opiniile exprimate în exercitarea mandatului, urmărirea penală împotriva AP
poate fi pornită doar de către Procurorul General.

9. Independența financiară
față de Guvern: noile prevederi garantează că Oficiul AP dispune de buget
propriu, parte a bugetului de stat, care se aprobă de Parlament, iar toate
reducerile de cheltuieli pot fi operate numai prin Hotărîre a Parlamentului. Se
propune ca mecanismul național de prevenire a torturii să aibă o linie bugetară
separată în cadrul bugetului Oficiului AP.

10. Transparența rezultatelor
activității instituției: raportul despre respectarea drepturilor omului în
Republica Moldova pentru anul precedent să fie prezentat personal de către AP,
în termen de pînă la 3 luni din data înaintării acestuia Parlamentului, iar în
urma audierilor să fie adoptată o hotărîre. Raportul urmează să conțină un
capitol separat privind respectarea drepturilor copilului și un capitol ce
vizează prevenirea torturii.

În raportul de expertiză s-a
arătat că proiectul Legii cu privire la Avocatul poporului este conform Constituției
și legislației corelative, respectă principiul transparenței și participării. Cu
toate acestea, respectarea principiului responsabilizării nu este asigurată,
întrucît proiectul nu conține prevederi exprese care să permită monitorizarea
activității AP și nu instituie un mecanism pentru luarea în considerație a
rezultatelor monitorizării.

Totodată, proiectul este
conform parțial standardelor internaționale, cît privește temeiurile de
revocare a AP și acțiunile neconforme cu statutul AP. Astfel, în lumina
comentariilor Secretariatului Comisiei de la Veneția la Recomandarea nr. 1615
(2003) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind instituția
ombudsmanului, este important să fie stabilite clar și exhaustiv temeiurile
revocării AP și ca AP să dispună de căi de atac, în fața instanțelor
constituționale sau administrative, a chestiunii revocării acestuia.  Potrivit prevederilor art. 11 alin.1 lit. f),
AP are dreptul să reprezinte persoane și în fața instanțelor de judecată. În
această privință reiterăm comentariile Comisarului pentru DO, la Recomandarea
nr. 1615 (2003) a AP CoE privind instituția ombudsmanului, potrivit căreia
mandatul AP trebuie să excludă dreptul de a intenta proceduri judiciare, având
în vedere rolul primar de mediator și/sau de supraveghere a bunei funcționări a
justiției și, drept consecință, acest drept poate coliziona cu principiul
egalității armelor.

La fel, Proiectul este
conform parțial jurisprudenței CtEDO, deoarece definiția privării de libertate
din Proiect nu include toate situațiile care, în lumina jurisprudenței Curții
de la Strasbourg, sunt protejate de Convenție, în temeiul articolului 5.

În concluziile raportului au
fost formulate următoarele propuneri: stabilirea unor temeiuri clare și
exhaustive de revocare a Avocatului Poporului; introducerea dreptului de
contestare, în fața instanțelor administrative sau constituționale a chestiunii
revocării Avocatului Poporului; excluderea dreptului Avocatului Poporului să
reprezinte interesele persoanelor în fața instanțelor de judecată.

Raportul complet al Centrului de Analiză și Prevenire a
Corupției poate fi accesat
https://www.capc.md/ro/expertise/avizel/nr-582.html

 

Centrul de
Analiză și Prevenire a Corupției

 

Această
expertiză a fost realizată în cadrul implementării proiectului „Expertiza
vulnerabilității proiectelor de acte normative prin prisma drepturilor
omului”, susținut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia.