Sancțiuni mai dure pentru corupția politică? Experții spun că nu e suficient

307

Deputații majorității planifică îmbunătățirea legislației electorale în Republica Moldova. Modificările, discutate în Parlament în primă lectură în săptămâna când la Bălți turul II fusese anulat cu 20 de minute înainte de deschiderea secțiilor de vot, vin să „garanteze posibilitatea efectivă de exercitare a dreptului la vot și a celui de a fi ales, precum și fundamentarea integrității, transparenței și echidistanței procedurilor electorale”. Totuși, experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției afirmă că inițiativa nu a fost bine cercetată și se bazează pe un șir de idei teoretice și doctrinare, scrie moldova.org.

Proiectul a fost deja votat în prima lectură de o majoritate covârșitoare de 57 deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate și 28 de deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor. La momentul votului, deputații celui de-al treilea grup parlamentar, Partidul Șor, nu se aflau în sală.

Un pic de „apșoară”?

Potrivit notei informative, proiectul își propune „îmbunătățirea legislației electorale a Republicii Moldova pentru organizarea și desfășurarea liberă și corectă a procesului electoral, racordînd astfel legislația electorală la obligațiile și standardele internaționale […] urmărește stabilirea unui cadru normativ eficient, funcțional și durabil, fapt care va genera o bună aplicare a legii pe segmentul corupției politice și respectarea acesteia de către subiecții de drept”. Totuși experții CAPC spun că nota informativă nu îndeplinește condițiile legislației, cum ar fi asigurarea unei cercetări prealabile a domeniului.

Altfel spus, Ministerul Justiției a propus o lege care ar fi fundamentată pe un șir de alegații teoretice și nu este prezentată nici o analiză de date statistice. Este vorba aici de neprezentarea unor divizări pe caz și tipologie a încălcărilor examinate de CEC, dar și a specificului dosarelor de corupere a alegătorilor instrumentate de instituțiile de urmărire penală.

„O asemenea analiză este importantă reieșind din faptul că majoritatea modificărilor din proiectul actului normativ se referă la creșterea sancțiunilor pentru încălcarea legislației electorale și comiterea acțiunilor de corupere a alegătorilor”, spun experții CAPC în opinia lor.

Aceștia mai spun că, deși se face referință la anumite opinii ale Comisiei de la Veneția, în nota informativă nu apar extrase sau recomandări concrete ale Comisiei. Mai mult, nu este prezentată nici analiza normelor naționale în vigoare în comparație cu alte țări și care ar fi totuși cele mai bune și optime modificări în legislație.

Sancțiunile mai dure nu tot timpul lucrează

Una din prevederi urmărește sancționarea mai dură pentru infracțiunile legate de domeniu electoral – articolul 181 (Împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau a activității organelor electorale) și art. 181 prim (Coruperea alegătorilor și forme agravante). Astfel, autorii propun următoarele sancțiuni:

  • Pentru „Împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau a activității organelor electorale” sancțiunile cresc de la 550-850 U.C. (27.500 mii lei – 42.500) la 650-1050 U.C. (32.500-52.500) sau muncă neremunerată în folosul comunității 180-240 de ore (neschimbat) sau cu închisoare de până la 3 ani la 4 ani.
  • Pentru coruperea alegătorilor pedeapsa crește de la 550-850 până la 750-1050 U.C. sau închisoare de la 1-5 ani pentru persoane fizice, și amendă de la 4000-6000 la 6000-8000 U.C. pentru persoane juridice. Tot aici se includ și pedepse pentru concurenți electorali, grupuri de inițiativă, observatori, reprezentanți ai concurenților în cadrul organelor electorale, funcționari electorali (în premieră) de la 850 până la 1350 U.C. amendă și chiar închisoare de la 3 la 5 ani.
  • Pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, dar și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare, sunt propuse o serie de majorări de sancțiuni. În mare parte, termenii maximi de închisoare cresc de la 3 la 5 ani, iar amenzile maxime – de la 850 U.C., adică 42.500 lei, la 52.500 lei.

Chiar și cu amenzi și sancțiuni mărite, experții CAPC spun că „majorarea sancțiunilor nu va contribui la o investigare mai eficientă a infracțiunilor enunțate”. Potrivit exemplelor date de CAPC, în faptele anterioare „nu au fost întreprinse acțiuni pro-active pentru a stabili în anumite cazuri identitatea făptuitorului sau conexiunea unor protagoniști ai sesizărilor cu concurenții electorali”. În alte situații, nu avea loc investigarea faptelor expuse în sesizări, autoritățile limitându-se, potrivit textului ordonanțelor procurorilor și a încheierilor ofițerilor de urmărire penală, doar la audierea martorilor, fără a fi solicitate sau examinate alte documente sau circumstanțe, care puteau servi ca elemente de probă.

Totodată, modul de investigare a presupuselor acțiuni de corupere a alegătorilor este ineficient. Astfel, chiar dacă Procuratura Anticorupție este expres responsabilă de urmărirea penală în cazul acestei categorii de infracțiuni, practica demonstrează că investigarea este delegată altor organe, care adoptă inclusiv decizii finale asupra pornirii sau nepornirii urmăririi penale. Asta este, potrivit experților, în discordanță cu prevederile în vigoare ale Codului de Procedură Penală. Astfel, acțiunile de corupere a alegătorilor sunt detectate, constatate și, respectiv, sancționate în lipsa unor probe fundamentale, lipsite de echivoc, care trebuie să demonstreze interacțiunea directă dintre corupător și cel supus coruperii.

„Altfel spus, în cazul în care acțiunea de corupere a alegătorilor nu este documentată în flagrant delict (transmiterea bunurilor și îndemnul de a vota/a nu vota un concurent), atunci orice alte sesizări, comunicări, denunțuri despre coruperea alegătorilor (în cadrul alegerilor sau post-factum) vor rămâne în afara atenției organelor de urmărire penală”, afirmă experții CAPC.

Respectiv, deși autoritățile măresc sancțiunile, în continuare este evitat subiectul legat de mecanismul de aplicare a acestor sancțiuni, ceea ce este, potrivit experților, ineficient.

Intrarea în vigoare

Totodată, experții atenționează că așa gen de legi nu este recomandat să intre în vigoare imediat ce sunt publicate în Monitorul Oficial.

„Termenul de o lună este prevăzut de Legea 100/2017 (cu privire la actele normative), inclusiv pentru a oferi timp tuturor adresaților modificărilor legislative să le cunoască și să le înțeleagă”, explică aceștia.

Astfel, modificările care nu oferă timp suficient pentru cunoașterea acestor norme generează incertitudine juridică și încalcă principiile stabilității și predictibilității normelor juridice. Aceștia propun ca noile prevederi să intre în vigoare în termen de o lună de la data publicării, pentru ca implementarea efectivă a acestora.