Aplicarea mecanismului de confiscare extinsă, discutată în cadrul unui eveniment public

92

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), în parteneriat cu Freedom House, a organizat discuții publice privind „Instituția confiscării în Republica Moldova: interpretări, inițiative și practicile de aplicare”. Mai exact, este vorba de inițiativa Președintelui Republicii Moldova privind modificarea art. 1061 alin. (1) și alin. (2) din Codul penal, care prevăd aplicarea mecanismului de confiscare extinsă. La discuțiile, care au avut loc în format online, au participat reprezentanți ai Curții Constituționale, Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, judecători, procurori și reprezentanți ai societății civile.

Președinta CAPC, Galina Bostan, a menționat că, anterior, CAPC a elaborat o opinie asupra acestui proiect în care a explicat că nu există o argumentare fondată privind necesitatea îmbunătățirii mecanismului de confiscare extinsă. „Autorul inițiativei legislative nu prezintă date statistice care să ateste probleme privind aplicarea prevederilor ce țin de confiscarea extinsă. Or, instituția confiscării este aplicabilă deja de opt ani. Mai mult, în opinia CAPC am notat că prevederile proiectului pot duce la abuzuri din partea organelor de urmărire penală. Lărgirea cercului de infracțiuni pentru care ar putea fi aplicată confiscarea extinsă, care se va aplica și în caz de șantaj, escrocherie, evaziune fiscală, concurență neloială, nu este nici oportună, nici necesară și ar putea duce, în mod direct, la creșterea corupției, cel puțin, în rândul reprezentanților organelor de urmărire penală”, a explicat experta CAPC.

Și Transparency International a susținut că proiectul în versiunea actuală nu este bun și conține multe aspecte problematice. „Un proiect care prevede modificarea Codului penal, fără o analiză fundamentată și profesionistă, nu este justificat și poate duce la o politică punitivă dezechilibrată, la afectarea instituției aplicării răspunderii penale. De asemenea, trebuia să fie o analiză a impactului de reglementare, deoarece normele proiectului ar descuraja businessul și ar avea impact asupra acestuia. Deci, proiectul nicidecum nu vine să faciliteze urmărirea și aplicarea confiscării extinse”, a reiterat Mariana Kalughin.

De partea cealaltă, reprezentanta Curții Constituționale, Maria Strulea, a făcut trimitere la hotărârile CC și decizia de revizuire a jurisprudenței sale. Dacă anterior se menționa că confiscarea este dependentă de procesul penal și prezumția nevinovăției, noile soluții ale Curții prevăd confiscarea bunurilor făra o condamnare prealabilă. „Mai mult Curtea Europeană a Drepturilor Omului face diferență între confiscarea ca mecanism civil și confiscarea ca interes penal”, a precizat Maria Strulea.

Prezent la discuții, judecătorul Ion Chirtoacă, Judecătoria mun. Chișinău, a afirmat că mecanismele existente de combatere a corupției nu sunt eficiente, iar modificarea legislației nu trebuie făcută pe părți. „În materie penală va fi foarte greu să aplicăm confiscare extinsă, deoarece standardul este foarte înalt. Inversarea sarcinii probei în materie civilă se aplică în România. Dar, să nu uităm de persoane private care, la fel, au proprietăți care nu pot fi justificate. Trebuie să facem o reformă corespunzătoare și cuprinzătoare, nu doar modificare a unui articol din Codul penal”, a spus Ion Chirtoacă.

Procurorul-șef, Dumitru Obadă, a afirmat că Procuratura Generală a venit cu sugestii și propuneri de intervenție în baza constatărilor Curții Constituționale. „În plus, ne-am referit și la confiscarea extinsă în cazul persoanelor decedate. Considerăm că oricare propunere legislativă trebuie să aibă o bază empirică și trebuie o fundamentare practică când dorim să elaborăm un mecanism legal funcțional”, a mai spus Dumitru Obadă.

Șeful Direcție investigații finaciare, Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI), Vitalie Racu, a venit cu explicații asupra acestei inițiative.  „Proiectul de lege încearcă ajustarea confiscării extinse la noile standarde europene, nu e perfect, dar este un început bun. Noi credem că escrocheria trebuie să fie în proiect. Or, din practicile ARBI, persoanele respective au averi, care nu pot fi justificate cu veniturile obținute. Acest proiect de lege trebuie să vină la pachet și cu alte modificări, inclusiv la Codul de procedură penală, Codul de executare”, a mai spus Vitalie Racu.

La final, președinta CAPC a menționat că astfel de discuții publice sunt binevenite și contribuie la creșterea calității proiectelor actelor normative.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului „Cetățenii vorbesc: promovarea reformei democratice în interesul cetățenilor din Moldova”, implementat cu suportul Freedom House Moldova.