Inegalitatea de gen acționează ca un facilitator al corupției, iar diversitatea de gen apare ca un instrument funcțional de prevenție. Acestea sunt două dintre cele mai importante concluzii la care a ajuns Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) în cadrul studiului „Corupție, anticorupție și criteriul de gen”. Totodată, studiul scoate în evidență un fenomen mai puțin cunoscut – sextortion (extorcarea sexuală), considerată o patologie instituțională insuficient recunoscută.
Potrivit documentului, în ultima perioadă, la nivel internațional se observă o schimbare de paradigmă, reflectată în pozițiile și analizele unor structuri precum Organizația Națiunilor Unite, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Transparency International, care evidențiază faptul că strategiile anticorupție care nu integrează dimensiunea de gen tind să fie mai puțin eficiente și pot contribui la menținerea sau perpetuarea inegalităților existente.
De aceea, analiza corupției prin prisma genului nu mai este opțională – este necesară pentru a înțelege fenomenul real, fiind susținută de trei motive structurale majore:
- Expunerea diferențiată la „mica corupție”. Deși „marea corupție” (deturnarea fondurilor publice, contracte guvernamentale trucate) este dominată statistic de bărbați – care ocupă majoritatea funcțiilor de decizie înaltă –, femeile sunt victimele principale ale „micii corupții”.
- Corpul femeii ca monedă de schimb: fenomenul sextortion. O limită importantă a abordărilor clasice ale corupției o constituie focalizarea aproape exclusivă asupra mitei de natură financiară. Analiza prin criteriul de gen a extins acest cadru, evidențiind existența unor forme de corupție în care avantajul solicitat nu este pecuniar, ci de altă natură, precum favorurile sexuale.
- Accesul inegal la rețelele de corupție. Studiile sociologice arată că actele de corupție se bazează adesea pe rețele informale de încredere și complicitate (cunoscute în literatura de specialitate drept „old boys’ networks”). Întrucât femeile au fost, istoric, excluse din cercurile înalte ale puterii politice și economice, acestea au avut oportunități mai reduse de a participa la formele de „mare corupție”.
Iată de ce, prin intermediul acestui studiu, CAPC nu și-a propus doar să compare cifre între sexe, ci să înțeleagă cum inegalitatea de gen alimentează corupția și cum împuternicirea femeilor poate deveni un instrument strategic în politicile anticorupție.
Analiza comparativă și sectorială realizată conduce la câteva concluzii esențiale privind relația dintre gen și integritate. În primul rând, datele confirmă că genul nu constituie o cauză biologică a comportamentului integru. Femeile nu sunt, prin natură, mai puțin corupte decât bărbații. În al doilea rând, reprezentarea feminină în structurile de decizie trebuie înțeleasă ca un indicator al calității democratice și al deschiderii instituționale, nu ca o garanție automată a reducerii corupției. Efectele pozitive ale diversității de gen devin vizibile doar atunci când este atins un prag suficient de reprezentare, iar în lipsa unor reforme structurale reale, așa-numita „feminizare a structurilor anticorupție” riscă să rămână un exercițiu simbolic.
Pentru a transforma constatările studiului în acțiuni concrete, CAPC propune un set de măsuri menite să operaționalizeze legătura dintre egalitatea de gen și integritatea publică:
- Recunoașterea juridică a sextortion: Modificarea legislației penale pentru a include explicit favorurile sexuale în definiția mitei și a foloaselor necuvenite.
- Mecanisme de raportare sensibile la gen: Instituirea unor canale de denunț securizate și confidențiale, adaptate nevoilor specifice ale femeilor.
- Statistici defalcate pe sexe: Instituțiile de aplicare a legii trebuie să colecteze și să publice date statistice dezagregate pe criterii de gen.
- Audituri de gen în sectoarele vulnerabile: Realizarea periodică a unor analize de risc în sectoarele, în care femeile sunt utilizatori majoritari (sănătate maternă, educație preșcolară, asistență socială) pentru a identifica și elimina punctele critice unde se solicită mită.
- Diversitate în comisiile de achiziții și control: Introducerea unor cote de gen sau a unor criterii de diversitate în componența comisiilor sensibile, cum ar fi cele de evaluare a achizițiilor publice, comisiile de recrutare în funcții publice sau organele de control disciplinar.
- Educație și formare profesională: Introducerea modulelor despre impactul diferențiat al corupției asupra femeilor și bărbaților în programele de formare continuă a funcționarilor publici, magistraților și ofițerilor anticorupție.
Acest studiu a fost elaborat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) în cadrul proiectului „Core support to the CAPC”, cu sprijinul Suediei. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al finanțatorului.
Mai multe informații găsiți în studiul „Corupție, anticorupție și criteriul de gen”.
